Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
România fără energie nucleară. Importurile devin plasa de siguranță
Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă scoate temporar din sistem circa 1.400 MW. România poate rămâne alimentată prin importuri, însă echilibrul depinde de consumul de seară, producția internă și energia disponibilă în statele vecine.
Oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă a scos temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de producție constantă, iar România trebuie să acopere o parte importantă a deficitului prin importuri. Un scenariu realizat de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, arată că alimentarea poate fi menținută, dar numai dacă statele vecine au suficientă energie disponibilă, iar consumul intern nu crește puternic în orele de seară.
Situația nu înseamnă că România a rămas fără electricitate. Înseamnă însă că sistemul energetic a pierdut temporar una dintre cele mai stabile surse interne, exact într-o perioadă marcată de secetă, debite reduse ale râurilor și temperaturi ridicate.
Oprirea centralei este confirmată oficial. Estimările privind durata, necesarul de import și evoluția prețurilor aparțin însă specialistului în energie și trebuie tratate ca scenarii, nu ca prognoze garantate de autorități.
Pe scurt
ambele unități ale centralei de la Cernavodă sunt oprite;
sistemul a pierdut aproximativ 1.400 MW de producție nucleară;
oprirea a fost decisă preventiv din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării;
importurile pot acoperi deficitul doar într-un context regional favorabil;
cele mai dificile ore sunt cele de seară, după dispariția producției fotovoltaice;
Dumitru Chisăliță estimează că situația ar putea dura aproximativ trei săptămâni;
Nuclearelectrica nu a comunicat o dată certă pentru repornirea reactoarelor.
Cernavodă a fost deconectată complet
Nuclearelectrica a anunțat pe 29 iulie 2026 că Unitatea 2 urma să fie oprită controlat și deconectată din Sistemul Energetic Național în seara aceleiași zile sau în dimineața de 30 iulie, în funcție de scăderea nivelului Dunării.
Unitatea 1 fusese deja oprită și se afla în stare sigură.
Potrivit raportului oficial transmis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București și Autorității de Supraveghere Financiară, măsura a fost luată din cauza nivelului „extrem de scăzut, fără precedent” al Dunării, provocat de seceta severă.
Decizia a avut la bază cele mai recente prognoze ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Compania a subliniat că oprirea este preventivă și urmărește păstrarea marjelor de securitate nucleară și protejarea instalațiilor.
📌 Citește și pe WoW Pulse: Seceta oprește întreaga centrală nucleară de la Cernavodă
România pierde aproximativ 1.400 MW constanți
Cele două reactoare de la Cernavodă furnizează împreună aproximativ 1.400 MW, producție disponibilă de regulă pe parcursul întregii zile, indiferent dacă este soare sau vânt.
Tocmai această predictibilitate face energia nucleară importantă pentru echilibrarea sistemului.
În timpul zilei, o parte din producția pierdută poate fi compensată de parcurile fotovoltaice. Situația devine mai dificilă seara, când consumul rămâne ridicat, dar producția solară dispare aproape complet.
Producția eoliană este variabilă, iar hidrocentralele sunt afectate la rândul lor de secetă și de debitele reduse.
Importurile pot salva sistemul, dar nu sunt garantate
În analiza publicată de Asociația Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță avertizează că problema nu este doar capacitatea liniilor de interconexiune.
România poate importa tehnic volume mari de energie, însă trebuie ca această energie să existe efectiv în țările vecine și să fie disponibilă pentru vânzare în orele în care sistemul românesc are nevoie de ea.
Capacitatea tehnică agregată de import este estimată în jurul valorii de 3.300 MW, dar capacitatea comercială disponibilă poate fi mai mică de la o oră la alta.
O parte dintre fluxurile care intră în România poate fi energie de tranzit, destinată altor piețe, iar Transelectrica trebuie să păstreze rezerve pentru siguranța rețelei.
Bulgaria, principala speranță
Bulgaria ar putea deveni una dintre cele mai importante surse de energie pentru România, deoarece centrala nucleară de la Kozlodui poate asigura aproape 2.000 MW atunci când ambele unități sunt disponibile.
Analiza AEI estimează că Bulgaria ar putea furniza României între 500 și 900 MW, în special pe timpul nopții.
Acest scenariu depinde însă de funcționarea reactoarelor de la Kozlodui și de consumul din regiune.
Bulgaria exportă energie și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. România nu poate conta automat pe întregul surplus disponibil.
În cazul reducerii producției nucleare bulgare, exporturile către România ar putea coborî sub 400 MW sau chiar s-ar putea opri în orele de vârf, avertizează specialistul.
Ungaria poate furniza energie de tranzit
În scenariul prezentat de Dumitru Chisăliță, România ar putea importa din direcția Ungariei aproximativ 700–1.200 MW.
O parte din această energie nu ar proveni neapărat din producția ungară, ci ar putea fi transportată din Austria, Slovacia sau Cehia.
Ungaria se confruntă însă cu propriile probleme. Potrivit analizei, centrala nucleară de la Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcționează la putere redusă, ceea ce ar fi diminuat producția nucleară cu aproximativ 700–750 MW.
Dacă Paks mai pierde una sau mai multe unități, Ungaria ar putea deveni un importator important și nu ar mai putea fi considerată o sursă sigură pentru România.
Serbia poate ajuta doar punctual
Serbia ar putea furniza între 200 și 400 MW, dar această sursă este descrisă ca vulnerabilă.
Producția hidro de la Djerdap–Porțile de Fier ar fi coborât la aproximativ o treime din nivelul normal, iar nivelul scăzut al Dunării afectează inclusiv transportul combustibilului către unele centrale.
Din acest motiv, energia provenită din Serbia nu poate fi considerată o soluție permanentă pentru acoperirea deficitului românesc.
Orele de seară sunt testul decisiv
Analiza AEI folosește drept reper un consum maxim de aproximativ 7.300 MW, cu posibilitatea ca cererea să ajungă din nou la 8.000 MW în perioadele de caniculă.
Într-o seară fără producție solară, cu vânt slab și hidroenergie redusă, producția internă ar putea fi insuficientă pentru acoperirea consumului.
România ar avea atunci nevoie de importuri apropiate de limitele comerciale disponibile.
Scenariul favorabil presupune simultan:
funcționarea reactoarelor bulgare de la Kozlodui;
evitarea unor noi opriri la centrala Paks din Ungaria;
menținerea consumului în jurul valorii de 7.000–7.300 MW;
existența unei producții interne de cel puțin 4.000 MW la vârful de seară;
folosirea capacităților pe gaze, cărbune, hidro și a sistemelor de stocare.
Dacă mai multe dintre aceste condiții nu sunt îndeplinite, presiunea asupra importurilor și prețurilor poate crește rapid.
Prețul energiei variază puternic de la o oră la alta
Efectul dezechilibrului s-a văzut deja pe Piața pentru Ziua Următoare.
Datele publicate de operatorul pieței de energie OPCOM arătau pentru 30 iulie un preț de aproximativ 63 de lei/MWh la ora 12:00, când producția solară este ridicată, și de 1.604,83 lei/MWh la ora 20:00, după reducerea puternică a acesteia.
Diferența ilustrează vulnerabilitatea orelor de seară: energia poate fi relativ ieftină la prânz și de peste 25 de ori mai scumpă câteva ore mai târziu.
Dumitru Chisăliță consideră realistă, pentru următoarea perioadă, o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh, cu vârfuri care ar putea ajunge la 3.000 lei/MWh.
Într-un scenariu nefavorabil, în care Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria pierde producție nucleară suplimentară, specialistul estimează că media ar putea urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar anumite ore de seară ar putea depăși 5.000 lei/MWh.
Aceste valori sunt estimări ale autorului analizei, nu prețuri confirmate în avans de OPCOM sau de o instituție publică.
Oprirea de trei săptămâni este doar o estimare
Asociația Energia Inteligentă estimează că România s-ar putea afla fără producție nucleară timp de aproximativ trei săptămâni.
Nuclearelectrica nu a anunțat însă un calendar fix pentru repornirea reactoarelor.
Compania a precizat că monitorizează permanent nivelul Dunării și colaborează cu instituțiile responsabile pentru identificarea momentului în care fiecare unitate poate fi reconectată în siguranță.
Un nou comunicat oficial va fi publicat la repornirea fiecărui reactor.
Prin urmare, durata opririi va depinde de evoluția debitului și nivelului Dunării, nu de un termen stabilit dinainte.
Importurile nu înseamnă automat întreruperi de curent
România importă și exportă energie în mod obișnuit, în funcție de consum, producție și prețurile regionale.
Faptul că importurile cresc nu înseamnă automat că populația va rămâne fără electricitate.
Riscul apare dacă producția internă scade simultan, consumul urcă, iar statele vecine nu au suficient surplus pentru export.
Datele privind consumul, producția și schimburile pot fi urmărite în timp real pe platforma Transelectrica. Valorile sunt instantanee și se modifică permanent, astfel că o fotografie a sistemului dintr-un anumit moment nu poate fi transformată într-o prognoză pentru întreaga perioadă.
