Seceta oprește întreaga centrală nucleară de la Cernavodă

Oprire completă la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării

Seceta severă de pe Dunăre a dus la oprirea preventivă a ambelor unități ale centralei nucleare de la Cernavodă, după ce Nuclearelectrica a anunțat că și Unitatea 2 va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în seara de 29 iulie sau în dimineața de 30 iulie 2026. Decizia vine la două zile după oprirea controlată a Unității 1.

Compania a subliniat că nu este vorba despre o avarie și nici despre un incident nuclear, ci despre aplicarea procedurilor de siguranță în contextul unui debit foarte redus al fluviului. Potrivit informațiilor comunicate oficial, reactoarele sunt oprite preventiv înainte ca parametrii de alimentare cu apă să ajungă la limitele admise (nuclearelectrica.ro).

Prin această măsură, România pierde temporar aproximativ 1.411,3 MW de producție nucleară stabilă. Conform datelor oficiale ale companiei, centrala de la Cernavodă asigură, într-un an obișnuit, aproximativ 18% până la 20% din electricitatea produsă în România (nuclearelectrica.ro).

Ce s-a întâmplat în ultimele două zile

Unitatea 1 a fost oprită controlat în dimineața zilei de 28 iulie 2026, iar compania avertiza încă de atunci, într-un raport transmis pieței, că ar putea ajunge la oprirea unei unități sau chiar a ambelor dacă nivelul Dunării continuă să scadă (nuclearelectrica.ro).

Inițial, oprirea primului reactor a fost prezentată drept o măsură menită să reducă necesarul total de apă al centralei și să permită funcționarea în continuare a Unității 2. Potrivit informațiilor publicate de agerpres.ro, această soluție era gândită pentru a păstra măcar un reactor conectat la rețea.

Scăderea debitului nu s-a oprit însă, iar Nuclearelectrica a anunțat ulterior că și al doilea reactor trebuie deconectat pentru a menține marjele de siguranță cerute de operarea nucleară. Publicația zf.ro a relatat că oprirea Unității 2 urma să fie aplicată în funcție de evoluția parametrilor monitorizați, în seara de 29 iulie sau în dimineața de 30 iulie.

De ce este necesară apa din Dunăre

Reactoarele de la Cernavodă folosesc apă din Dunăre pentru răcirea unor sisteme ale centralei. În condiții de secetă severă, când nivelul fluviului scade puternic, posibilitatea captării apei în limitele tehnice și de autorizare devine tot mai restrânsă.

Nuclearelectrica arată că oprirea controlată are un rol strict preventiv și urmărește protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor. Cu alte cuvinte, reactoarele nu sunt lăsate să funcționeze până în apropierea unei situații critice, ci sunt trecute într-o stare oprită sigură, cu monitorizare și răcire conform procedurilor nucleare (nuclearelectrica.ro).

„Astfel de măsuri au rol preventiv și urmăresc protejarea securității nucleare și a fiabilității instalațiilor”, a transmis compania în raportul oficial.

Dunărea, la o treime din debitul normal

Datele hidrologice explică de ce măsura a fost considerată necesară. Pe 28 iulie, debitul Dunării la intrarea în România era de aproximativ 1.650 mc/s, în timp ce media multianuală a lunii iulie este de aproximativ 4.750 mc/s, potrivit datelor publicate de agerpres.ro pe baza informațiilor furnizate de Administrația Națională „Apele Române”.

Prognoza indică o nouă scădere, până la aproximativ 1.500 mc/s la începutul lunii august. Nivelul este foarte aproape de minimul istoric de 1.400 mc/s, menționat pentru anul 1985 în datele citate de aceeași sursă.

Pe sectorul Călărași–Cernavodă erau deja aplicate restricții de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce arată că problema nu afectează doar producția de energie, ci și alte utilizări esențiale ale apei.

Aproximativ 1.400 MW ies temporar din sistem

Cele două unități operaționale de la Cernavodă au următoarele puteri instalate, potrivit documentelor oficiale ale companiei:

Energia nucleară are un rol aparte în mixul energetic pentru că oferă producție constantă, indiferent de condițiile meteo precum vântul sau radiația solară. De aceea, scoaterea simultană din funcțiune a ambelor reactoare pune presiune suplimentară pe alte capacități care trebuie să compenseze rapid lipsa de producție.

În funcție de consum și de disponibilitatea din fiecare oră, diferența poate fi acoperită din:

• centrale hidroelectrice, în limita resurselor de apă;
• centrale pe gaze și cărbune;
• producție eoliană și fotovoltaică;
• importuri din statele vecine.

Nu rezultă automat din datele disponibile că oprirea centralei va produce pene de curent sau o creștere imediată a prețurilor, dar presiunea asupra sistemului energetic crește într-un moment în care și producția hidro poate fi afectată de aceeași secetă.

De ce contează această decizie pentru România

Subiectul depășește zona tehnică a funcționării unei centrale. Situația arată că seceta de pe Dunăre nu mai afectează doar agricultura, navigația, turismul sau hidroenergia, ci și una dintre cele mai stabile surse de electricitate ale țării.

Dunărea susține simultan mai multe activități economice și infrastructuri critice. Când debitul coboară spre minime, presiunea apare în lanț: restricții pentru irigații, probleme pentru transportul fluvial, producție hidro mai scăzută și, acum, oprirea preventivă a producției nucleare de la Cernavodă.

Valoarea practică a acestei evoluții pentru public este clară: echilibrarea sistemului energetic devine mai dificilă, iar autoritățile și operatorii trebuie să gestioneze atent consumul, producția internă disponibilă și eventualele importuri.

Când pot fi repornite reactoarele

Nuclearelectrica nu a comunicat deocamdată o dată pentru reconectarea celor două unități. Potrivit companiei, repornirea depinde de revenirea debitului Dunării și de readucerea parametrilor în limitele necesare pentru operarea în siguranță (nuclearelectrica.ro).

Prognozele hidrologice disponibile la acest moment nu indică o ameliorare rapidă la începutul lunii august. Asta înseamnă că perioada exactă a opririi rămâne, deocamdată, incertă.

Următoarele informații relevante pentru public vor fi actualizările companiei privind starea reactoarelor, evoluția debitului Dunării și modul în care sistemul energetic compensează lipsa producției nucleare.

Surse

• Nuclearelectrica – raportul oficial privind oprirea controlată a Unității 1
• Ziarul Financiar – oprirea Unității 2 și deconectarea întregii centrale
• AGERPRES – prognoza debitului Dunării și restricțiile de pe sectorul Călărași–Cernavodă
• Nuclearelectrica – contribuția centralei la producția națională
• Nuclearelectrica – puterea instalată a reactoarelor