Rețele sociale interzise copiilor? România intră în marea dezbatere

România trebuie să-și stabilească poziția în dezbaterea europeană privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale, iar președintele Nicușor Dan susține o decizie bazată pe consultarea specialiștilor și pe date științifice. Declarațiile au fost făcute la New York, la câteva zile după ce Comisia Europeană a adoptat propunerea EU KIDS Act, care introduce praguri de vârstă și noi obligații pentru platformele online.

Pentru România, nu există în acest moment o nouă interdicție care să blocheze accesul copiilor la rețelele sociale. Discuția privește atât poziția țării în negocierile europene, cât și modul în care eventualele reguli ar putea funcționa în practică.

Miza depășește stabilirea unei simple limite de vârstă. În discuție intră verificarea vârstei, responsabilitatea platformelor, protecția datelor personale și rolul părinților în administrarea accesului copiilor la serviciile digitale.

Nicușor Dan cere o dezbatere în România

Întrebat la New York despre limitarea accesului copiilor la social media și despre poziția României, Nicușor Dan a spus că autoritățile trebuie să consulte mai întâi specialiștii.

Președintele a explicat că România va trebui să se pronunțe asupra inițiativei europene după o dezbatere internă cu experți și cu instituțiile care au atribuții în domeniu.

„România va trebui să se pronunţe pe această iniţiativă şi, ca să se pronunţe, trebuie să facem o dezbatere internă, cu specialiştii şi cu autorităţile care au atribuţii pe asta”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului nu a susținut automat o anumită limită de vârstă. În schimb, a indicat drept criteriu important dovezile științifice privind efectele asupra copiilor.

„Trebuie, când ne uităm la sănătate, să ne uităm chiar cu datele ştiinţei”, a afirmat președintele.

Poziția exprimată este astfel una privind procesul prin care România ar trebui să ia o decizie, nu anunțul unei interdicții naționale.

Ce propune, de fapt, EU KIDS Act

Dezbaterea capătă o miză suplimentară după decizia Comisiei Europene din 17 septembrie 2026.

Comisia a adoptat propunerea EU KIDS Act, destinată consolidării protecției copiilor în mediul digital. Pentru a deveni legislație aplicabilă, propunerea trebuie să parcurgă procesul legislativ european.

Un element central este introducerea unei abordări graduale în funcție de vârstă.

Schema propusă poate fi sintetizată astfel:

sub 13 ani: accesul la rețelele sociale ar fi interzis;
13–14 ani: accesul ar fi posibil prin „mini-conturi” administrate de un părinte sau tutore;
de la 15 ani: minorul ar putea avea propriul cont autonom.

Diferența dintre aceste praguri este importantă. Propunerea nu tratează identic un copil de 12 ani și un adolescent de 14 ani și nici nu introduce pur și simplu o singură vârstă minimă pentru toate situațiile.

În plus, proiectul mută o parte mai mare din responsabilitate asupra companiilor: furnizorii ar trebui să demonstreze că serviciile lor sunt adecvate vârstei și sigure prin modul în care sunt proiectate.

💡 WoW Pulse | Se schimbă regulile internetului pentru copiii din România?
Deocamdată, România nu a adoptat o nouă interdicție privind rețelele sociale. Schimbarea importantă este apariția unei propuneri europene care stabilește reguli diferite pentru copiii sub 13 ani, adolescenții de 13–14 ani și cei care au împlinit 15 ani. România trebuie acum să-și stabilească poziția, iar Nicușor Dan susține consultarea specialiștilor și analizarea dovezilor științifice înaintea unei decizii.

Cum poate fi verificată vârsta fără dezvăluirea identității

Orice limită legală ridică imediat o problemă practică: cum poate ști o platformă că utilizatorul are într-adevăr vârsta declarată?

Comisia Europeană dezvoltă deja o soluție tehnică de verificare a vârstei care încearcă să rezolve problema fără ca utilizatorul să fie obligat să-și dezvăluie identitatea platformei.

Sistemul permite confirmarea faptului că o persoană depășește un anumit prag de vârstă fără transmiterea numelui, datei exacte a nașterii sau a altor informații personale către serviciul online.

Soluția este construită astfel încât să poată funcționa separat sau să fie integrată în viitoarele portofele europene pentru identitate digitală.

Pe 29 aprilie 2026, Comisia a recomandat statelor membre să accelereze introducerea acestei tehnologii și să urmărească disponibilitatea unor asemenea instrumente până la 31 decembrie 2026. Sistemul poate fi adaptat pentru verificarea unor praguri diferite de vârstă.

De ce verificarea vârstei rămâne complicată

Tehnologia nu elimină toate dificultățile.

O analiză a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, publicată la 2 iunie 2026, arată că aproape 40 de țări discutau, propuneau, adoptaseră sau implementau restricții de acces bazate pe vârstă.

Experiențele timpurii analizate la nivel internațional indică însă limite practice: chiar și după eliminarea unui număr mare de conturi ale utilizatorilor sub vârsta permisă, o parte dintre copii continuă să acceseze platformele. Documentul subliniază și faptul că tehnologiile de estimare sau verificare a vârstei nu sunt perfecte.

Acest lucru face ca dezbaterea să fie mai complexă decât alegerea unei cifre.

Autoritățile trebuie să găsească un echilibru între aplicarea eficientă a limitei de vârstă și protejarea vieții private a utilizatorilor.

Europa discută de mai mult timp despre o vârstă digitală minimă

EU KIDS Act nu apare într-un vid legislativ.

Dezbaterea privind stabilirea unei vârste minime pentru rețelele sociale s-a intensificat în ultimii ani atât în statele membre, cât și în instituțiile europene.

Parlamentul European a cerut anterior o protecție mai puternică a minorilor în mediul digital și o abordare mai coerentă la nivelul UE. Discuția a inclus nu numai rețelele sociale și platformele video, ci și noile servicii bazate pe inteligență artificială.

Analiza EPRS din iunie 2026 arăta și riscul apariției unui peisaj fragmentat în UE, în care state diferite stabilesc limite și sisteme diferite pentru accesul minorilor. România se număra printre țările în care existau deja inițiative legislative pe această temă.

O regulă europeană comună ar încerca tocmai să reducă astfel de diferențe.

AI intră în ecuația protecției copiilor

Dezbaterea nu mai privește exclusiv platformele sociale clasice.

Copiii interacționează cu algoritmi de recomandare, sisteme generative și servicii conversaționale bazate pe inteligență artificială. Din acest motiv, protecția minorilor începe să fie discutată într-un cadru tehnologic mai larg decât cel al postărilor și videoclipurilor din social media.

EU KIDS Act urmărește explicit protejarea minorilor și în raport cu anumite riscuri generate de serviciile digitale și sistemele AI.

Pentru autorități, problema devine astfel una în continuă mișcare: regulile trebuie să poată funcționa într-un ecosistem digital care se schimbă mult mai rapid decât legislația.

România trebuie acum să-și stabilească poziția

Declarația lui Nicușor Dan nu anunță interzicerea rețelelor sociale pentru copiii din România și nici stabilirea imediată a unei limite naționale de vârstă.

Ea confirmă însă intrarea României într-o dezbatere europeană care a devenit mult mai concretă după adoptarea propunerii EU KIDS Act de către Comisia Europeană. Comisia precizează că proiectul introduce o abordare graduală și stabilește vârsta de 15 ani pentru deschiderea autonomă a unui cont.

Pentru părinți și copii, întrebarea nu va fi doar de la ce vârstă poate fi folosită o rețea socială. La fel de importante vor fi cine verifică vârsta, ce informații sunt necesare, ce control păstrează familia și ce obligații vor avea platformele care permit accesul minorilor.