Proiect PNRR de digitalizare, peste țintă: 25 de instituții automatizate

Un proiect PNRR pentru automatizarea administrației publice a ajuns la 25 de instituții centrale, față de ținta de minimum 18 prevăzută inițial. Radu Miruță a anunțat vineri, 21 august 2026, închiderea jalonului și susține că noile sisteme reduc timpul de lucru manual, întârzierile și erorile în procese care deservesc aproximativ 1,8 milioane de persoane.

Proiectul este implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și folosește tehnologia RPA – Robotic Process Automation – pentru a prelua automat sarcini administrative repetitive. Documentele oficiale ADR confirmă că obiectivul inițial prevedea introducerea acestor soluții în cel puțin 18 instituții din administrația centrală. (adr.gov.ro)

Cifra de 138%, promovată de Radu Miruță și de USR, trebuie citită în acest context: se referă la depășirea țintei asumate pentru numărul instituțiilor, nu la absorbția a 138% din finanțarea PNRR.

De la 18 instituții prevăzute în PNRR la 25

Proiectul se numește oficial „Automatizarea proceselor de lucru în administrația publică” și face parte din Componenta 7 – Transformare Digitală, Investiția 18 din PNRR.

ADR a semnat contractul de finanțare pe 30 mai 2023.

Obiectivul oficial era implementarea soluțiilor de automatizare robotizată și inteligență artificială în minimum 18 instituții publice centrale.

La închiderea proiectului, numărul anunțat a ajuns la 25 de instituții.

„Țintele au fost chiar depășite: în loc de 18 instituții, am făcut 25. Jalonul PNRR a fost îndeplinit 138%”, a transmis Radu Miruță.

Procentul este o formulare folosită de ministru pentru a exprima depășirea țintei. Raportul simplu dintre 25 și 18 este de aproximativ 139%, astfel că valoarea de 138% trebuie tratată ca indicatorul comunicat oficial de acesta, nu ca un calcul privind fondurile europene absorbite.

💡 WoW Pulse | Ce înseamnă „138% din jalonul PNRR”?

Nu înseamnă că România a primit 138% din banii alocați și nici că proiectul a depășit bugetul cu 38%. Ținta PNRR era automatizarea proceselor în cel puțin 18 instituții, iar implementarea a ajuns la 25. Procentul comunicat exprimă depășirea acestei ținte cantitative.

Ce fac, concret, „roboții” din administrație

Nu este vorba despre roboți fizici instalați în instituții.

RPA reprezintă software care poate executa automat operațiuni repetitive făcute anterior manual de angajați: preluarea unor informații, mutarea datelor între aplicații, verificări standardizate, generarea unor documente sau parcurgerea unor fluxuri administrative bazate pe reguli.

ADR explică în documentația oficială că investiția urmărește reducerea timpului de procesare a solicitărilor cetățenilor, diminuarea erorilor și eliberarea funcționarilor de sarcinile repetitive.

Proiectul a presupus mai întâi analizarea fluxurilor de lucru din instituții și identificarea proceselor care puteau fi automatizate, apoi configurarea și implementarea efectivă a soluțiilor.

160.000 de ore de muncă manuală pe an, preluate de automatizare

Radu Miruță a prezentat și un prim bilanț al efectelor proiectului.

Potrivit datelor comunicate de acesta, 50 de procese automatizate sunt transversale, ceea ce înseamnă că implică fluxuri care trec prin mai multe instituții.

Ministrul susține că sistemele automatizate au preluat echivalentul a aproximativ 160.000 de ore de muncă manuală pe an.

În plus, datele prezentate de Miruță indică:

• reducerea cu 40%–90% a răspunsurilor întârziate la solicitările cetățenilor;

• scăderea ratei erorilor cu 75%–100%, în funcție de proces;

• creșterea capacității de procesare cu 40%–60%;

• economii de timp de până la 94% în cazul anumitor operațiuni.

Aceste procente sunt rezultatele comunicate de Radu Miruță la finalizarea proiectului și nu reprezintă, în acest moment, o evaluare independentă a tuturor celor 25 de instituții.

Impact estimat pentru 1,8 milioane de persoane

Potrivit bilanțului prezentat vineri, procesele automatizate sunt legate de servicii utilizate de aproximativ 1,8 milioane de români.

Beneficiul pentru cetățean nu constă în faptul că va interacționa direct cu un „robot”, ci în reducerea timpului necesar unor operațiuni interne din administrație.

Dacă un flux care necesita introducerea repetată a acelorași informații în mai multe sisteme este automatizat, solicitarea poate trece mai rapid prin etapele administrative, iar posibilitatea apariției erorilor umane în operațiunile repetitive scade.

Tocmai aceasta a fost și justificarea oficială a proiectului încă de la lansarea sa în 2023: creșterea productivității administrației și reducerea timpului de prelucrare a cererilor.

Proiectul avea probleme serioase în 2025

Actualul rezultat trebuie pus însă în context.

În august 2025, Guvernul a fost nevoit să adopte un memorandum pentru accelerarea implementării Investiției 18. Documentul oficial arăta că instituțiile centrale trebuiau obligate să colaboreze cu ADR, să desemneze persoane responsabile, să ofere acces la informațiile și sistemele necesare și să participe la testarea soluțiilor RPA.

Guvernul propunea atunci și prelungirea implementării până la 31 august 2026, deoarece calendarul inițial al proiectului nu mai putea fi respectat.

Valoarea indicată în memorandumul Guvernului pentru investiție era de peste 73,2 milioane de lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 14,9 milioane de euro, la care se adăugau aproximativ 15,3 milioane de lei reprezentând TVA. (agerpres.ro)

Așadar, proiectul nu a pornit în urmă cu 12 luni. El fusese lansat oficial de ADR în mai 2023, dar implementarea sa a întâmpinat întârzieri și a fost accelerată ulterior.

Ce înseamnă afirmația lui Miruță că a dus proiectul „de la zero” la 138%

Radu Miruță spune că în urmă cu aproximativ un an proiectul era într-o situație în care i se recomanda eliminarea sa din PNRR deoarece implementarea efectivă era mult întârziată.

„Anul trecut, cam pe vremea asta, eram la Ministerul Economiei și de peste tot mi se spunea să scoatem din PNRR un proiect, fiindcă ce trebuia să fie aproape terminat nici nu se începuse”, a afirmat acesta.

Formularea politică potrivit căreia jalonul a fost dus „de la zero la 138% în 12 luni” trebuie, prin urmare, diferențiată de cronologia administrativă.

Proiectul exista din 2023, avea contract de finanțare și un buget aprobat. Ceea ce s-a accelerat în ultima parte a implementării a fost introducerea efectivă a soluțiilor în instituții.

Documentele Guvernului din august 2025 confirmă că la acel moment existau probleme suficient de mari încât să fie necesare măsuri speciale și prelungirea termenului până la 31 august 2026.

ADR confirmă ținta inițială și implementarea în 25 de instituții

Există și confirmare independentă de mesajul politic al USR.

Autoritatea pentru Digitalizarea României precizează în documentația oficială a Investiției 18 că ținta proiectului era de minimum 18 instituții publice centrale.

ADR a anunțat ulterior, la conferința de închidere a proiectului, că tehnologia RPA a fost implementată în 25 de instituții publice centrale.

Prin urmare, depășirea numerică a obiectivului este verificabilă. Cifrele privind economia anuală de 160.000 de ore, reducerea erorilor și scurtarea timpilor de răspuns provin din bilanțul prezentat de Radu Miruță și trebuie evaluate separat de simpla îndeplinire a țintei PNRR.

Proiectul fusese bugetat inițial la 21,9 milioane de euro

La lansarea proiectului, în iunie 2023, ADR anunța un buget total al investiției de 107,43 milioane de lei fără TVA, echivalentul a 21,9 milioane de euro.

Ulterior, valoarea investiției a fost modificată în cadrul implementării PNRR. Memorandumul Guvernului din august 2025 indica peste 73,2 milioane de lei fără TVA pentru investiția care urma să fie finalizată.

Platforma oficială PNRR înregistrează proiectul „Automatizarea proceselor de lucru în administrația publică” cu o valoare totală de aproximativ 88,63 milioane de lei, dintre care 72,60 milioane de lei eligibili în evidența proiectului. (pnrr.fonduri-ue.ro)

Diferențele dintre valorile publicate reflectă etape diferite ale proiectului și ale structurii de finanțare, motiv pentru care cifra inițială nu trebuie prezentată drept costul final fără această precizare.

Ce rămâne după închiderea jalonului

Rezultatul relevant pentru administrație nu este procentul de 138% în sine, ci dacă sistemele instalate în cele 25 de instituții vor continua să producă economiile de timp anunțate și după încheierea finanțării.

ADR definește încă de la lansarea proiectului obiectivul ca trecerea de la sarcini manuale și repetitive către procese automatizate, astfel încât angajații să poată fi utilizați pentru activități care necesită analiză și decizie.

La 21 august 2026, partea verificabilă a bilanțului este că ținta PNRR de minimum 18 instituții a fost depășită, iar soluțiile RPA au ajuns în 25 de instituții centrale. Impactul anunțat – 1,8 milioane de persoane, 160.000 de ore de muncă manuală economisite anual și scăderi substanțiale ale timpilor și erorilor – reprezintă următorul test pentru eficiența practică a investiției.

Surse

• Autoritatea pentru Digitalizarea României – Investiția 18, „Automatizarea proceselor de lucru în administrația publică”

• Guvernul României – memorandumul din august 2025 pentru accelerarea implementării proiectului

• Radu Miruță – bilanțul publicat la 21 august 2026 privind finalizarea proiectului și rezultatele raportate