Peste 2 miliarde de lei pentru Sănătate, aduse mai devreme la plată. Nazare: risc de blocaj în octombrie
Ministerul Finanțelor a mutat în trimestrul al III-lea 2,058 miliarde de lei prevăzute inițial pentru finalul anului, pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor deja furnizate.

Ministerul Finanțelor a aprobat joi, 17 septembrie 2026, aducerea în trimestrul al III-lea a 2,058 miliarde de lei prevăzute inițial pentru ultimele trei luni ale anului, pentru ca sistemul de sănătate să poată achita mai repede servicii medicale, dispozitive și medicamente deja furnizate pacienților. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că măsura evită un risc imediat de blocaj al finanțării la intrarea în luna octombrie.
Operațiunea este o retrimetrializare, nu o suplimentare a bugetului Sănătății: suma exista deja în bugetul pentru 2026, dar era programată pentru trimestrul IV. Ministerul Finanțelor permite acum utilizarea ei în trimestrul III.
Decizia vine la numai o zi după ce ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a avertizat oficial asupra presiunilor financiare din sistem și a anunțat alte redistribuiri pentru unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță.
Nazare: „Nu creștem cheltuiala totală aprobată pentru 2026”
Alexandru Nazare a anunțat măsura joi, explicând că Ministerul Finanțelor schimbă calendarul în care pot fi utilizați banii, nu dimensiunea totală a bugetului.
„Am aprobat la Finanțe retrimestrializarea a 2,058 miliarde de lei pentru sănătate, prin mutarea și disponibilizarea acestei sume din trimestrul IV în trimestrul III.”
Ministrul precizează că banii erau deja prevăzuți pentru ultimele luni din 2026.
„Nu creștem cheltuiala totală aprobată pentru 2026, ci aducem mai devreme resurse care erau deja prevăzute în buget pentru ultimele luni ale anului.”
Motivul este presiunea acumulată asupra plăților care trebuie făcute înainte de octombrie.
Pentru ce sunt cei 2,058 miliarde de lei
Potrivit lui Nazare, suma nu finanțează programe sau cheltuieli nou introduse.
Banii trebuie să acopere obligații care există deja în sistem:
- servicii medicale deja acordate pacienților;
- dispozitive medicale deja furnizate;
- medicamente deja eliberate.
„Vorbim, așadar, despre facturi care există și trebuie plătite, nu despre cheltuieli noi”, a explicat ministrul Finanțelor.
Distincția este importantă. Ministerul nu anunță un nou pachet de 2,058 miliarde de lei peste bugetul anual, ci permite folosirea anticipată a unei părți din banii programați pentru trimestrul IV.
💡 WoW Pulse | Ce înseamnă „retrimetrializare”Bugetele anuale sunt împărțite și pe trimestre, ceea ce stabilește când pot fi utilizate anumite credite bugetare. În acest caz, 2,058 miliarde de lei programați pentru trimestrul IV sunt aduși în trimestrul III. Bugetul anual nu crește cu această sumă; se schimbă momentul în care banii devin disponibili pentru plată.
De ce a fost nevoie de intervenția Finanțelor
Nazare spune că presiunea financiară devenise suficient de mare încât exista riscul ca unele servicii medicale să intre în dificultate odată cu începutul lunii octombrie.
„Prin această mutare depășim presiunea imediată și reducem riscul unui blocaj de finanțare la intrarea în luna octombrie.”
Ministrul avertizează însă că mutarea banilor între trimestre rezolvă doar problema imediată.
Potrivit acestuia, sistemul are nevoie de mai multă predictibilitate, de controlul cheltuielilor și de o relație mai clară între obligațiile asumate și resursele disponibile.
„Următorul pas”, spune Nazare, trebuie să fie reducerea cauzelor care generează periodic asemenea presiuni.
Ministerul Sănătății avertizase cu o zi înainte asupra problemelor financiare
Anunțul Finanțelor vine după ce Ministerul Sănătății prezentase miercuri, 16 septembrie, situația financiară actualizată a sistemului.
Cseke Attila declara că problemele de finanțare necesită decizii rapide.
„În Sănătate, nu ne permitem amânări. Deciziile trebuie luate la timp, iar problemele financiare nu dispar dacă le amânăm.”
Ministerul Sănătății a făcut deja propriile redistribuiri în interiorul bugetului.
Pentru funcționarea unităților de primiri urgențe – UPU, instituția a mutat 21,5 milioane de lei din trimestrul IV în trimestrul III.
Alte 20 de milioane de lei din Programul Național de Vaccinare au fost redirecționate către serviciile județene de ambulanță pentru asigurarea continuității activității.
Astfel, numai măsurile anunțate în ultimele două zile arată că presiunea nu este concentrată într-un singur segment al sistemului.
De unde vin banii pentru serviciile medicale
O mare parte a serviciilor medicale de care beneficiază populația nu este plătită direct din bugetul Ministerului Sănătății, ci prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – FNUASS, administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Fondul finanțează servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și alte prestații prevăzute pentru asigurați.
Bugetul FNUASS pentru 2026 este stabilit prin Legea nr. 43/2026 a bugetului de stat, iar documentele bugetare sunt publicate de CNAS.
Legea prevede separat și transferuri de la bugetul de stat către FNUASS. Pentru 2026 sunt prevăzute 1,45 miliarde de lei sub această formă.
În plus, CNAS este autorizată în 2026 să negocieze și să încheie contracte cost-volum și cost-volum-rezultat pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde de lei.
Aceste valori descriu componente diferite ale finanțării și nu trebuie adunate pentru a obține un presupus „buget total al Sănătății”.
Sănătatea nu are un singur buget
Discuția despre cele 2,058 miliarde de lei poate crea impresia că România are un singur „buget al Sănătății”. În realitate, finanțarea este împărțită între mai multe componente.
FNUASS, administrat de CNAS, acoperă o mare parte din serviciile medicale și medicamentele decontate.
Separat există bugetul Ministerului Sănătății, din care sunt finanțate programe, instituții, acțiuni de sănătate și investiții.
La acestea se adaugă fondurile europene și PNRR, precum și cheltuielile realizate prin alte componente ale administrației publice.
De exemplu, Ministerul Sănătății anunța în mai că investițiile finanțate prin componentele de sănătate și digitalizare ale PNRR însumează 7,23 miliarde de lei.
Până la începutul lunii septembrie, rata de absorbție raportată de minister pentru investițiile PNRR ajunsese la 91%, iar numai în august fuseseră efectuate plăți de peste un miliard de lei.
Mutarea banilor rezolvă problema imediată, nu și cauza
Alexandru Nazare insistă asupra caracterului temporar al intervenției.
„Putem reașeza calendarul banilor pentru a trece de un moment dificil, dar nu putem transforma astfel de intervenții într-un mod permanent de funcționare.”
Mesajul Finanțelor este că flexibilitatea bugetară trebuie însoțită de reforme, eficientizare și control mai strict asupra cheltuielilor.
Acest lucru înseamnă că cei 2,058 miliarde de lei rezolvă necesarul imediat de lichiditate, dar mutarea lor din trimestrul IV creează inevitabil și întrebarea privind resursele necesare spre finalul anului.
Ministerul Finanțelor nu a anunțat joi o suplimentare cu aceeași sumă pentru ultimele trei luni ale anului. Eventualele nevoi suplimentare vor depinde de execuția bugetară și de deciziile care vor fi luate ulterior.
Pentru moment, intervenția permite achitarea mai rapidă a obligațiilor deja ajunse la plată și, potrivit lui Nazare, evitarea unui blocaj imediat al finanțării sistemului la începutul lunii octombrie.
Surse
- Declarația publică a ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, din 17 septembrie 2026
- Ministerul Sănătății – situația financiară și măsurile pentru septembrie și octombrie, 16 septembrie 2026
- CNAS – bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate conform Legii nr. 43/2026
Articole similare

Bugetul 2027: ultimele miliarde PNRR și finanțarea SAFE
10 noiembrie 2026

Licitație lansată pentru extinderea Ambulatoriului de Pneumoftiziologie
3 noiembrie 2026

Deficitul bugetar, 3,81% din PIB după nouă luni din 2026
26 octombrie 2026

Arieratele din august 2026: 97% sunt la bugetele locale
25 octombrie 2026
