Ascultă articolul
Deficitul bugetar, 3,81% din PIB după nouă luni din 2026
România a înregistrat un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în primele nouă luni din 2026.
România a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, cu 24,17 miliarde de lei sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile, însă deficitul cumulat a urcat față de finalul lunii august, când reprezenta 2,89% din PIB.
Datele privind execuția bugetară, publicate luni, 26 octombrie, descriu o ajustare importantă față de 2025, dar și presiuni care continuă să consume resurse: cheltuielile cu dobânzile au crescut, în timp ce economiile la personal au contribuit la limitarea plăților statului.
Deficitul s-a redus cu peste 23% față de anul trecut
În perioada ianuarie–septembrie 2025, deficitul bugetului general consolidat fusese de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Reducerea din 2026 este de peste 23% în valoare nominală și de 1,5 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Veniturile bugetare au avansat cu 11,9%, într-un ritm superior creșterii de 5,5% a cheltuielilor.
Indicator | Ianuarie–septembrie 2026 | Evoluție față de ianuarie–septembrie 2025 |
|---|---|---|
Deficit bugetar | 78,3 miliarde lei | Scădere cu 24,17 miliarde lei |
Deficit raportat la PIB | 3,81% | Scădere de la 5,31% |
Venituri totale | 522,69 miliarde lei | +11,9% |
Cheltuieli totale | 601 miliarde lei | +5,5% |
Cheltuieli de personal | 122,25 miliarde lei | Scădere cu 4,43 miliarde lei |
Investiții publice | 107,77 miliarde lei | Creștere cu peste 25 miliarde lei |
Creșterile veniturilor și cheltuielilor sunt exprimate în termeni nominali, fără ajustare cu inflația. Ele descriu evoluția sumelor încasate și plătite, nu variația puterii lor de cumpărare.
Deficitul cumulat a urcat de la 2,89% la 3,81% din PIB
Între raportarea pentru primele opt luni și cea pentru primele nouă luni există o diferență de 0,92 puncte procentuale din PIB.
Aceasta este diferența dintre ponderile publicate la cele două momente. Pentru calcularea exactă a deficitului produs exclusiv în septembrie trebuie comparate soldurile nominale pe o bază consecventă, ținând cont de eventualele revizuiri ale datelor și ale PIB-ului utilizat.
Evoluția nu contrazice reducerea anuală: deficitul acumulat până în septembrie poate fi mai mic decât în 2025 și, simultan, mai mare decât cel acumulat până în august 2026.
💡 WoW Pulse | Ce reprezintă deficitul de 3,81% din PIB?
Execuția în numerar urmărește încasările și plățile efective din perioada raportată. Deficitul apare când plățile depășesc veniturile. Procentul de 3,81% raportează acest dezechilibru la PIB-ul anual utilizat în calcul; nu reprezintă ponderea cheltuielilor rămase neacoperite și nici nivelul datoriei publice acumulate.
TVA și fondurile europene au susținut încasările
Veniturile totale au ajuns la 522,69 miliarde de lei. Încasările nete din TVA au însumat 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut, evoluție influențată inclusiv de modificările cotelor de taxare.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8%.
Structura veniturilor contează pentru interpretarea rezultatului: avansul încasărilor reflectă atât efectele măsurilor fiscale, cât și intrările de fonduri europene. Creșterea veniturilor bugetare nu poate fi echivalată automat cu o creștere similară a economiei.
Majorarea dobânzilor depășește economiile la personal
Cheltuielile de personal au coborât la 122,25 miliarde de lei, cu 4,43 miliarde de lei mai puțin decât în ianuarie–septembrie 2025, pe fondul măsurilor de limitare salarială și al reducerii unor sporuri.
În schimb, plățile pentru dobânzi au ajuns la 50,63 miliarde de lei, în creștere cu 10,69 miliarde de lei. Compararea celor două variații arată de ce economiile obținute într-o categorie nu se transformă integral într-o reducere a deficitului.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 9,4%, până la 77,70 miliarde de lei, în principal pe fondul plăților mai mari din sănătate.
Investițiile cresc, dar presiunile bugetare rămân
Investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, față de 82,61 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea plăților pentru proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR a compensat diminuarea investițiilor finanțate din surse naționale.
Ministerul Finanțelor avertizează că reducerea deficitului și susținerea investițiilor nu elimină dezechilibrele structurale sau presiunile asupra bugetului din ultimul trimestru.
Ministrul Alexandru Nazare a cerut consolidarea progreselor prin decizii cu efecte sustenabile:
„Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat.”
