Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Operațiune de sabotaj dejucată în România. SRI acuză Rusia
SRI anunță prevenirea unei operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei. Un cetățean rus a fost reținut și este cercetat pentru tentativă la acte de diversiune.
Serviciul Român de Informații a anunțat marți, 8 septembrie 2026, că a prevenit o operațiune de sabotaj pe teritoriul României, despre care afirmă că a fost coordonată de Federația Rusă. În același caz, procurorii DIICOT au dispus reținerea pentru 24 de ore a unui cetățean rus de 40 de ani, cercetat pentru tentativă la acte de diversiune, după ce acesta ar fi colectat și transmis informații despre obiective și activități militare din România.
Cazul vizează baze militare românești și multinaționale, centre de comunicații, infrastructuri critice și alte obiective de interes strategic. Potrivit SRI, printre țintele documentate s-au aflat inclusiv aeronave cargo ucrainene ANTONOV pe durata prezenței lor în România.
Ce operațiune spune SRI că a prevenit în România
SRI afirmă că cetățeanul rus, stabilit în România, se afla sub monitorizare din februarie 2026, în cadrul unei investigații privind tentative de acte de diversiune.
Activitatea documentată a inclus realizarea de materiale foto-video cu centre de comunicații, baze militare naționale utilizate de aliații NATO, sedii ale unor instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și infrastructuri critice.
Serviciul susține că bărbatul era instruit de un intermediar să realizeze materiale foto-video cu obiective de interes strategic militar, inclusiv cu aeronave cargo ucrainene ANTONOV aflate temporar pe teritoriul României.
SRI atribuie operațiunea Federației Ruse și afirmă că datele obținute indică un tipar similar celui folosit în alte state europene de rețele de sabotori coordonate de entități ruse.
Instituția face legătura, la nivelul modului de operare, și cu alte cazuri dejucate în România în 2024 și 2025.
DIICOT: cetățeanul rus a fost reținut pentru 24 de ore
Componenta penală a cazului este investigată de DIICOT – Structura Centrală.
Procurorii au anunțat la 8 septembrie că au dispus reținerea pentru 24 de ore a unui cetățean rus în vârstă de 40 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la acte de diversiune.
Potrivit DIICOT, activitatea investigată s-a desfășurat în perioada februarie–iulie 2026. Anchetatorii susțin că bărbatul ar fi acționat în perspectiva unor acte de diversiune sau sabotaj „de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei alte persoane.
Legătura dintre cei doi ar fi fost menținută prin servicii online de mesagerie criptată.
În acest interval, inculpatul ar fi identificat și supravegheat obiective și ar fi colectat informații cu caracter militar.
Baze militare din patru județe și București, vizate în anchetă
DIICOT indică și amploarea geografică a activităților investigate.
Procurorii susțin că bărbatul ar fi realizat și transmis fotografii referitoare la tehnica forțelor armate române și aliate, precum și la deplasarea personalului și a tehnicii militare.
Obiectivele vizate sunt baze militare românești și multinaționale situate în:
județul Cluj;
județul Constanța;
județul Călărași;
județul Ilfov;
municipiul București.
DIICOT afirmă că aceste activități, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională.
SRI completează tabloul investigației și arată că monitorizarea a vizat inclusiv centre de comunicații, sedii ale unor instituții din sistemul național de apărare și infrastructuri critice.
💡 WoW Pulse | Cât de vulnerabilă este România în fața războiului hibrid?
Cazul arată că amenințările hibride pot depăși spațiul online și pot viza direct infrastructura critică și obiectivele militare. În acest dosar, autoritățile descriu activități de supraveghere și colectare de informații desfășurate pe parcursul mai multor luni și în mai multe zone ale țării. Prevenirea operațiunii a implicat cooperarea dintre structuri de informații, procurori, polițiști, structuri militare și servicii partenere externe.
De ce este importantă componenta NATO
O parte dintre obiectivele documentate sunt baze militare naționale utilizate de aliații NATO sau baze multinaționale, potrivit celor două instituții.
Această componentă conferă cazului o miză care depășește securitatea strict națională. România este membră NATO, iar infrastructura sa militară face parte din arhitectura de apărare a flancului estic al Alianței.
Informațiile despre tehnică militară, deplasări de personal sau activitatea unor baze pot avea relevanță într-un context de securitate regională marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Un detaliu distinct comunicat de SRI privește aeronavele cargo ucrainene ANTONOV. Serviciul afirmă că cetățeanul rus fusese instruit să realizeze materiale foto-video inclusiv cu astfel de aeronave în perioadele în care se aflau pe teritoriul României.
SRI indică un tipar folosit și în alte cazuri de sabotaj
Dincolo de cazul individual, SRI atrage atenția asupra modului în care ar fi fost organizată operațiunea.
Serviciul afirmă că datele obținute indică un tipar asemănător celui utilizat de rețele de sabotori coordonate de entități din Federația Rusă pe teritoriul altor state europene.
Potrivit SRI, un asemenea tipar a fost identificat și în cazuri dejucate în România în 2024 și 2025.
Instituția susține, de asemenea, că investigația actuală indică utilizarea persoanelor din categorii vulnerabile pentru desfășurarea unor asemenea activități ilegale.
Acest mecanism este relevant pentru înțelegerea amenințărilor hibride: operațiunea descrisă de autorități nu presupunea o confruntare militară directă, ci colectarea de informații și pregătirea unor acțiuni de sabotaj prin intermediari.
Mai multe instituții române și servicii externe au participat la operațiune
SRI precizează că prevenirea acțiunii a fost rezultatul cooperării cu DIICOT, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Generală de Informații a Apărării și servicii partenere externe.
DIICOT arată, la rândul său, că activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din Structura Centrală și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, beneficiind de sprijinul informativ al SRI și de suportul structurii specializate din cadrul DGIA.
Cele două comunicări oficiale descriu astfel două componente ale aceluiași caz: SRI prezintă dimensiunea de securitate națională și atribuirea operațiunii, iar DIICOT detaliază acuzația penală și activitățile care fac obiectul anchetei.
DIICOT cere arestarea preventivă pentru 30 de zile
Potrivit DIICOT, după reținerea dispusă la 8 septembrie, procurorii urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru 30 de zile.
Arestarea preventivă nu este automată, decizia urmând să aparțină instanței.
Cetățeanul rus este cercetat pentru tentativă la acte de diversiune. Până la o hotărâre judecătorească definitivă, acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege.
📌 Citește și pe WoW Pulse
