Șoșoacă, denunțată pentru trădare. De unde pornește conflictul

Eurodeputata Diana Șoșoacă, lidera S.O.S. România, a fost denunțată la Parchetul General pentru trădare și, în subsidiar, pentru comunicarea de informații false. Demersul a fost inițiat de Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori”, care cer procurorilor să analizeze declarațiile sale despre Transilvania, Marea Neagră și relația României cu Rusia. Depunerea denunțului nu înseamnă însă că Șoșoacă a fost pusă sub acuzare sau găsită vinovată.

Denunțul a fost depus joi, 6 august 2026, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Inițiatorii susțin că au documentat un comportament desfășurat între martie 2022 și iunie 2026, perioadă în care eurodeputata ar fi promovat repetat poziții favorabile Federației Ruse și contrare intereselor oficiale ale României. Acestea sunt acuzațiile semnatarilor, care trebuie verificate de procurori.

Afirmațiile care au reaprins conflictul

Cea mai recentă parte a disputei pornește de la declarații publice în care Diana Șoșoacă ar fi susținut că președintele Nicușor Dan „a vândut Transilvania” și că România „a pierdut Marea Neagră” în urma unor presupuse negocieri cu Ucraina.

Denunțătorii consideră că asemenea afirmații prezintă publicului o situație falsă privind integritatea teritorială și suveranitatea României și pot provoca teamă sau neîncredere în instituțiile statului. În materialele publice consultate nu apar documente oficiale care să confirme că România ar fi cedat Transilvania, teritorii sau drepturi asupra Mării Negre.

Denunțul nu se limitează însă la aceste declarații. Autorii săi afirmă că ele reprezintă ultimul episod al unei relații politice și publice mai vechi cu reprezentanți și canale de comunicare asociate Rusiei.

Întâlnirea de la Ambasada Rusiei din 2022

Primul moment invocat în document este întâlnirea din 30 martie 2022 cu ambasadorul rus de atunci, Valeri Kuzmin, desfășurată la aproximativ o lună după începutul invaziei ruse în Ucraina.

Șoșoacă și alți parlamentari au prezentat atunci o inițiativă numită „Pacea de la București”. Semnatarii denunțului susțin că întrevederea a avut loc fără mandat din partea instituțiilor române și că discuțiile au vizat neutralitatea României și oprirea sprijinului militar pentru Ucraina.

Participarea unui politician la o întâlnire diplomatică nu constituie automat o infracțiune. Pentru existența trădării, procurorii trebuie să dovedească elementele stricte prevăzute de Codul penal, inclusiv legătura cu o putere străină și scopul unei acțiuni îndreptate împotriva securității sau suveranității statului.

Recepțiile Ambasadei Rusiei și scrisoarea către Putin

Denunțul enumeră mai multe evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse la care Diana Șoșoacă ar fi participat între 2022 și 2026, inclusiv recepții dedicate Zilei Unității Naționale a Rusiei, Zilei Diplomatului Rus, Zilei Victoriei și Zilei Naționale a Federației Ruse.

Inițiatorii invocă și o scrisoare publică adresată în martie 2025 președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit textului prezentat în denunț, Șoșoacă își exprima disponibilitatea de a negocia pentru pace și de a coopera în lupta împotriva a ceea ce numea „neo-fascism”. Semnatarii interpretează mesajul ca pe o ofertă de cooperare politică în afara cadrului instituțional al României.

Aceasta este interpretarea asociației. Simplul fapt că a fost trimisă o scrisoare nu demonstrează singur infracțiunea de trădare.

Inițiativa privind teritorii aflate în Ucraina

Un alt episod invocat datează din 2023, când Diana Șoșoacă a depus un proiect legislativ referitor la denunțarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina și la revenirea în granițele României a unor teritorii aflate în prezent în componența statului ucrainean.

Inițiativa a provocat o reacție dură la Kiev, iar autoritățile ucrainene au anunțat sancțiuni împotriva politicienei. Autorii denunțului susțin că demersul ar fi putut implica România într-un conflict teritorial cu statul vecin.

Șoșoacă a prezentat constant asemenea poziții drept revendicări istorice și apărarea interesului național. Denunțătorii le consideră, dimpotrivă, acțiuni care servesc discursului geopolitic al Moscovei.

Referendumul pentru ieșirea României din NATO

Documentul amintește și propunerea formulată în 2024 pentru organizarea unui referendum privind apartenența României la NATO.

Susținerea ieșirii dintr-o alianță este, în sine, o poziție politică ce poate fi exprimată public. Autorii denunțului argumentează însă că repetarea acestei teme în timpul unui război la granița României, alături de celelalte contacte și declarații, ar contura un comportament care trebuie analizat penal.

Procurorii vor trebui să stabilească dacă există fapte concrete care depășesc libertatea discursului politic. O opinie radicală, controversată sau falsă nu reprezintă automat trădare.

Ce înseamnă acuzația de trădare

Articolul 394 din Codul penal definește trădarea prin intrarea unui cetățean român în legătură cu o putere sau organizație străină, în scopul afectării unității, suveranității ori independenței statului.

Legea menționează acțiuni precum subminarea politică, economică sau a capacității de apărare, aservirea față de o putere străină ori ajutarea acesteia în activități ostile securității naționale. Textul integral poate fi consultat în Codul penal publicat pe Portalul Legislativ.

Este o infracțiune gravă, iar existența sa nu poate fi stabilită numai pe baza declarațiilor politice. Sunt necesare probe privind legăturile, scopul și acțiunile concrete atribuite persoanei cercetate.

De ce este invocată comunicarea de informații false

În subsidiar, denunțătorii cer verificarea articolului 404 din Codul penal, referitor la comunicarea sau răspândirea unor informații false care pun în pericol securitatea națională.

Textul oficial al articolului 404 nu sancționează orice afirmație falsă sau exagerată. Pentru existența infracțiunii trebuie demonstrat că informația era falsă și că răspândirea sa a pus în pericol securitatea națională.

Din acest motiv, afirmațiile despre „vânzarea Transilvaniei” sau „pierderea Mării Negre” trebuie analizate atât în context, cât și în funcție de audiența și efectele lor reale.

Ce se întâmplă după depunerea denunțului

Parchetul General va înregistra și analiza documentul, anexele și sursele indicate. Procurorii pot solicita informații suplimentare, pot audia persoanele implicate și pot verifica materialele publice menționate.

Posibilele etape sunt:

• clasarea, dacă faptele nu există, nu sunt prevăzute de legea penală sau nu există probe suficiente;

• deschiderea unei anchete cu privire la faptă;

• continuarea urmăririi față de o persoană, dacă apar indicii și probe;

• eventual, solicitarea ridicării imunității parlamentare, dacă o măsură procedurală impune acest lucru.

Un denunț poate declanșa verificări, dar nu reprezintă o inculpare. Până la o decizie definitivă, Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Șoșoacă nu a transmis încă o reacție publică

Până la momentul redactării articolului, nu am identificat pe canalele oficiale ale Dianei Șoșoacă sau ale S.O.S. România o reacție dedicată acestui nou denunț.

În alte dosare, eurodeputata a susținut că demersurile judiciare împotriva sa reprezintă presiuni politice și încercări de intimidare. Această poziție nu poate fi atribuită automat și cazului actual în lipsa unei declarații directe.

Separat, Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată în iulie 2026 într-un dosar privind presupusa lipsire de libertate a unor jurnaliști italieni, faptă fără legătură cu denunțul actual. În acel dosar, acuzațiile vor fi analizate de Înalta Curte.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?

Denunțul pune față în față două principii importante: libertatea discursului politic și protejarea securității naționale împotriva influenței și dezinformării străine.

Afirmațiile extreme nu devin automat infracțiuni. În același timp, statutul de politician sau europarlamentar nu oferă protecție pentru eventuale acțiuni concrete realizate în colaborare cu o putere străină împotriva intereselor statului.

Miza anchetei va fi tocmai delimitarea dintre retorică politică, informații false și eventuale fapte care ar putea intra sub incidența legii penale. Până când Parchetul General nu anunță o decizie, formularea corectă rămâne că Diana Șoșoacă a fost denunțată, nu acuzată oficial de trădare.

Surse

• Știripesurse.ro – denunțul depus la Parchetul General și argumentele inițiatorilor

• Asociația „Lupii Tricolori” – anunțul privind depunerea denunțului

• Bursa – documentul transmis de denunțători și acuzațiile prezentate

• Portalul Legislativ – Codul penal, articolele 394 și 404

• Radio România Actualități – dosarul separat în care Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată