PNL respinge suspendarea lui Nicușor Dan, iar AUR anunță inițierea procedurii și cere alegeri anticipate. Formațiunea condusă de George Simion susține că președintele ar fi încălcat Constituția prin refuzul de a desemna o a doua propunere de premier și afirmă că parlamentarii săi nu vor vota niciun guvern propus de actuala majoritate.
Demersul a fost anunțat miercuri, 1 iulie 2026, în paralel cu negocierile pentru formarea unui nou Executiv. PNL, prin președintele Ilie Bolojan, a transmis că nu va susține suspendarea, în timp ce AUR leagă contestarea președintelui de blocarea învestirii unui guvern și de obiectivul organizării alegerilor anticipate.
Ce presupune, de fapt, suspendarea președintelui
Suspendarea nu se produce printr-un anunț politic și nici prin decizia unilaterală a unui partid. Articolul 95 din Constituție prevede că președintele poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și Senat, reunite în ședință comună, dacă este acuzat de săvârșirea unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției.
Inițiativa trebuie susținută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Propunerea este analizată de Parlament, iar președintele trebuie informat și poate oferi explicații cu privire la acuzațiile formulate.
Înaintea votului, Parlamentul solicită avizul consultativ al Curții Constituționale. Decizia de suspendare este luată cu votul majorității deputaților și senatorilor, astfel că anunțul AUR reprezintă începutul unui demers parlamentar, nu suspendarea efectivă a șefului statului.
Suspendarea și demiterea sunt două etape diferite
Dacă Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. Referendumul nu confirmă suspendarea și nu este o formalitate administrativă: alegătorii decid dacă mandatul președintelui suspendat încetează definitiv.
Până la organizarea referendumului, președintele nu își mai exercită temporar atribuțiile. Potrivit articolului 98 din Constituție, interimatul funcției este asigurat, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.
Dacă referendumul nu aprobă demiterea, președintele își reia funcția. Dacă demiterea este aprobată, funcția devine vacantă și sunt declanșate procedurile pentru alegerea unui nou președinte.
PNL respinge inițiativa AUR
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că formațiunea nu va susține suspendarea lui Nicușor Dan. Poziția liberalilor este prezentată în contextul nevoii de stabilitate instituțională și al respingerii folosirii procedurii ca instrument de confruntare politică. (Digi24)
Bolojan a respins categoric demersul și a precizat că PNL nu va susține inițiativa formațiunii conduse de George Simion. Reacția liberalilor intervine în timp ce partidele negociază formarea unui nou guvern, ceea ce suprapune disputa privind suspendarea peste negocierile pentru majoritatea parlamentară. (Știrile ProTV)
Care este acuzația formulată de AUR
AUR susține că Nicușor Dan ar fi încălcat Constituția prin refuzul de a desemna o a doua propunere de premier. Afirmația reprezintă poziția politică a partidului și nu este, în forma prezentată, o constatare juridică definitivă privind existența unei încălcări constituționale.
Formațiunea a anunțat că parlamentarii săi nu vor vota niciun guvern propus de actuala majoritate și că vor boicota votul de învestire. (Mediafax)
Prin această strategie, AUR leagă două proceduri constituționale distincte. Suspendarea vizează răspunderea președintelui pentru presupuse încălcări grave ale Constituției, în timp ce refuzul de a vota un guvern ține de formarea Executivului și poate influența existența unei majorități parlamentare.
De ce alegerile anticipate nu sunt declanșate automat
Refuzul unei formațiuni de a participa la vot sau respingerea unei propuneri de guvern nu este suficient, prin el însuși, pentru organizarea alegerilor anticipate.
Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Dizolvarea Parlamentului este o prerogativă a președintelui, exercitată după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Prin urmare, nu rezultă automat din boicotul unui partid și nu poate fi decisă doar printr-un anunț politic.
Constituția interzice dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în timpul stării de mobilizare, al războiului, al stării de asediu sau al stării de urgență.
Obiectivul anunțat de AUR depinde, astfel, de o succesiune de solicitări de învestitură, voturi parlamentare și consultări prezidențiale. Chiar dacă boicotarea unui vot poate afecta formarea unei majorități, ea nu înlocuiește pașii constituționali necesari pentru dizolvarea Parlamentului.
Poziția lui Siegfried Mureșan și precedentul suspendărilor
Eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan a descris inițiativa drept „un act periculos” și a invocat suspendările președintelui din 2007 și 2012, pe care le-a prezentat ca episoade cu efecte destabilizatoare pentru România.
Mureșan a făcut diferența între confruntarea politică și ceea ce a numit „asalt instituțional”. Formulările îi aparțin și exprimă evaluarea sa politică asupra demersului AUR, nu o calificare juridică a procedurii de suspendare. (Digi24)
În etapa anunțată la 1 iulie 2026, AUR susține inițierea procedurii de suspendare, refuzul de a vota un guvern propus de actuala majoritate și organizarea de alegeri anticipate. Fiecare dintre aceste obiective are însă o procedură distinctă și nu produce automat efecte juridice prin simpla lor anunțare.
