AUR a anunțat miercuri, 1 iulie 2026, că începe demersurile pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Decizia a fost adoptată la Alexandria, în ședința extraordinară a Consiliului Național de Conducere, pe fondul acuzației că șeful statului nu ar fi desemnat o nouă propunere de prim-ministru.
Anunțul partidului nu produce însă, prin el însuși, suspendarea președintelui și nici dizolvarea Parlamentului. Cele două obiective au proceduri constituționale diferite: suspendarea implică Parlamentul și un referendum, în timp ce alegerile anticipate pot deveni posibile doar după respingerea repetată a unor solicitări de învestitură.
Ce a decis AUR și care este argumentul partidului
Conducerea AUR a votat în unanimitate începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan. Formațiunea condusă de George Simion a anunțat, de asemenea, că va discuta cu celelalte partide pentru a obține sprijin parlamentar, potrivit informațiilor publicate de HotNews.ro.
AUR susține că președintele ar fi refuzat să desemneze o nouă propunere de premier și consideră că soluția politică este „reîntoarcerea la popor”, prin alegeri anticipate. Acestea sunt poziția și interpretarea formațiunii, nu efecte juridice declanșate automat de hotărârea partidului.
Potrivit News.ro, toți cei 135 de membri ai Consiliului Național de Conducere prezenți la reuniunea de la Alexandria au votat pentru începerea demersurilor privind suspendarea președintelui.
Suspendarea președintelui trebuie inițiată în Parlament
Un partid nu poate suspenda singur șeful statului. Procedura începe printr-o propunere susținută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și transmisă Parlamentului.
Înaintea votului, Parlamentul solicită avizul consultativ al Curții Constituționale. Președintele trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea de a oferi explicații în fața deputaților și senatorilor.
Suspendarea este aprobată numai dacă propunerea primește votul majorității parlamentarilor, calculată la numărul total al mandatelor. Prin urmare, nu este suficientă o majoritate raportată doar la parlamentarii prezenți la ședință.
Un vot favorabil în Parlament nu înseamnă demiterea președintelui. Dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. Mandatul prezidențial încetează în urma acestui proces numai dacă referendumul produce rezultatul prevăzut de procedura constituțională.
Alegerile anticipate au o procedură separată
Cererea AUR privind alegerile parlamentare anticipate nu este o consecință automată a suspendării președintelui. Suspendarea vizează exercitarea mandatului prezidențial, în timp ce alegerile anticipate sunt legate de formarea Guvernului și de funcționarea Parlamentului.
Președintele poate dizolva Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a partidelor parlamentare. Condiția centrală este ca Parlamentul să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile de la prima solicitare.
În procesul de formare a Guvernului, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultări cu partidul care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, cu partidele reprezentate în Parlament. Candidatul desemnat trebuie să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere pentru programul de guvernare și lista miniștrilor.
Constituția reglementează desemnarea candidatului și votul de încredere, nu o obligație automată a președintelui de a accepta orice „a doua propunere” anunțată politic. Invocarea unei noi nominalizări este, în acest moment, argumentul AUR în criticarea șefului statului.
Dizolvarea Parlamentului nu poate avea loc în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și nici în timpul stării de mobilizare, al războiului, al stării de asediu sau al stării de urgență.
Boicotul AUR nu reprezintă automat respingerea Guvernului
Parlamentarii AUR au anunțat că nu vor participa la învestirea și nu vor vota niciun Guvern propus de coaliția susținută de Nicușor Dan.
Europa FM relatează că parlamentarii formațiunii nu vor lua parte la votul pentru învestirea unui Guvern al actualei coaliții.
Absența AUR nu echivalează însă, prin ea însăși, cu respingerea unei solicitări de învestitură. Rezultatul depinde de desfășurarea ședinței comune a celor două Camere și de votul exprimat în cadrul procedurii parlamentare.
Doar respingerea formală a unor solicitări de învestitură poate contribui la îndeplinirea condiției constituționale pentru dizolvarea Parlamentului. Un boicot anunțat înaintea votului nu este suficient pentru declanșarea alegerilor anticipate.
George Simion cere desemnarea unui nou premier
George Simion anunțase încă de luni, 30 iunie 2026, că AUR începe demersurile pentru suspendarea președintelui. Liderul formațiunii i-a cerut lui Nicușor Dan să desemneze în cursul acelei săptămâni un premier, potrivit Radio România Actualități.
AUR susține că șeful statului ar fi exclus o parte importantă a electoratului din deciziile privind viitorul României și invocă refuzul nominalizării celei de-a doua propuneri de prim-ministru. Afirmațiile reprezintă poziția politică a partidului.
În plan constituțional, o nominalizare trebuie urmată de prezentarea programului de guvernare și a listei Guvernului, precum și de solicitarea votului de încredere în Parlament. În lipsa unui vot parlamentar formal, anunțul unui boicot nu poate fi echivalat cu respingerea unei solicitări de învestitură.
PSD exclude colaborarea cu George Simion
Demersul AUR are nevoie de sprijin parlamentar pentru a avansa. PSD a transmis însă că nu consideră posibilă o colaborare politică cu liderul formațiunii.
„Nu se poate pune problema” unei colaborări cu George Simion în acest moment.
Declarația îi aparține lui Sorin Grindeanu și a fost relatată miercuri de HotNews.ro.
În consecință, AUR trebuie să obțină separat susținerea necesară pentru inițierea procedurii de suspendare și să transforme eventualul blocaj privind învestirea unui Guvern într-un rezultat parlamentar formal. Suspendarea președintelui și alegerile anticipate rămân obiective politice distincte, cu pași și efecte juridice diferite.
