Mihail Kogălniceanu: SUA continuă să utilizeze baza după reducerea trupelor
SUA continuă să utilizeze Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, chiar după reducerea efectivelor americane din România. Aeronavele KC-135 și infrastructura în dezvoltare mențin baza relevantă pentru operațiuni regionale și internaționale.

Statele Unite continuă să utilizeze Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, deși aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați anterior în România au plecat în 2025. O amplă analiză Reuters publicată pe 17 septembrie 2026 prezintă baza românească drept un exemplu al relației complexe dintre presiunile Washingtonului pentru o implicare europeană mai mare în apărare și nevoile operaționale ale SUA pe continent.
În iulie 2026, Reuters a găsit la Mihail Kogălniceanu nouă aeronave americane KC-135 Stratotanker, împreună cu echipajele și personalul de sprijin. Acestea fuseseră desfășurate pentru realimentarea în aer a aeronavelor americane implicate în războiul cu Iranul, ceea ce evidențiază utilitatea bazei și pentru operațiuni dincolo de flancul estic al NATO.
Pentru România, miza este directă. Mihail Kogălniceanu este o instalație a Forțelor Aeriene Române care găzduiește și forțe aliate, nu o bază militară americană. Poziția sa lângă Marea Neagră și infrastructura aflată în dezvoltare îi conferă însă un rol important pentru operațiunile SUA și NATO.
Aproximativ jumătate din contingentul american anterior a plecat
România găzduia anterior aproximativ 2.000 de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, potrivit Reuters. Aproximativ jumătate dintre aceștia au plecat în 2025.
Reducerea nu a pus capăt utilizării americane a bazei.
În timpul unei vizite din iulie 2026, Reuters a identificat la Mihail Kogălniceanu nouă aeronave KC-135 Stratotanker, avioane-cisternă folosite pentru realimentarea altor aeronave în zbor.
Aeronavele și personalul asociat lor compensaseră parțial reducerea precedentă a efectivelor, potrivit Reuters. La mai mult de două luni după vizita agenției, KC-135 se aflau încă la baza din România.
Misiunea lor oferă și un indiciu asupra rolului operațional al Mihail Kogălniceanu. Aeronavele fuseseră desfășurate pentru a realimenta avioane americane implicate în războiul cu Iranul, astfel că infrastructura din România era folosită într-o operațiune care depășea geografic apărarea flancului estic al NATO.
De ce contează baza Mihail Kogălniceanu
Statele Unite utilizează Mihail Kogălniceanu de mai multe decenii. Reuters notează că trupe americane sunt găzduite aici din 1999, iar baza a sprijinit operațiunile SUA din Irak și Afganistan.
Poziția sa a căpătat o importanță suplimentară după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. România are frontieră cu Ucraina, acces la Marea Neagră și face parte din flancul estic al NATO.
Rolul bazei a fost reafirmat oficial pe 30 august 2026, când președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, s-au întâlnit la Mihail Kogălniceanu cu o delegație a Camerei Reprezentanților din SUA condusă de Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate.
MApN a precizat că discuțiile au vizat securitatea regională, cooperarea în domeniul apărării, investițiile și modernizarea capabilităților militare. Delegațiile au vizitat și infrastructura aflată în dezvoltare.
Ministerul român al Apărării a descris Mihail Kogălniceanu drept un „nod strategic important” pentru Statele Unite și NATO în regiunea Mării Negre.
💡 WoW Pulse | Ce rol va avea România dacă SUA își remodelează prezența în Europa?
Reducerea efectivelor americane din 2025 nu a eliminat utilizarea operațională a Mihail Kogălniceanu. Baza continuă să găzduiască misiuni americane, iar infrastructura sa este în dezvoltare. Configurația viitoare a forțelor SUA din Europa depinde însă de decizii care nu au fost încă finalizate.
Propunerea privind 25.000 de militari a precedat evaluarea Pentagonului
Cronologia discuției privind o eventuală reducere a forțelor americane din Europa este importantă.
Potrivit Reuters, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, intenționa să anunțe înaintea summitului NATO din iunie o propunere privind retragerea a aproximativ 25.000 de militari americani din Europa.
Doi oficiali americani citați de agenție au declarat că propunerea a întâmpinat opoziție în interiorul administrației.
Ulterior, în iunie, Pentagonul a anunțat o evaluare de șase luni a prezenței militare americane pe continent. Procesul este așteptat să se încheie până la sfârșitul anului 2026.
Statele Unite au aproximativ 80.000 de militari în Europa, potrivit Reuters.
Astfel, cifra de 25.000 nu reprezintă o reducere deja decisă în cadrul actualei evaluări și nici un număr atribuit României. Ea provine dintr-o propunere anterioară, relatată de Reuters pe baza declarațiilor oficialilor americani.
România și Polonia au făcut demersuri la Washington pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul lor, potrivit aceleiași analize.
George Scutaru, directorul New Strategy Center din București, a explicat pentru Reuters importanța pe care statele de pe flancul estic o acordă prezenței americane:
„De ce vor toate aceste țări soldați americani pe teritoriul lor? Pentru că este cel mai bun factor de descurajare.”
Presiunea SUA obligă Europa să-și refacă propriile calcule
Analiza Reuters plasează situația din România într-o dezbatere mai amplă privind împărțirea responsabilităților în NATO.
Președintele Donald Trump a cerut în mod repetat aliaților europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare și a pus sub semnul întrebării amploarea viitoarei prezențe militare americane pe continent.
Oficialii și experții intervievați de Reuters descriu efecte asupra planificării europene și achizițiilor militare, pe fondul incertitudinii privind nivelul viitor al implicării SUA. Acestea sunt evaluările persoanelor consultate de agenție, nu o concluzie că Washingtonul a decis retragerea din NATO.
Reuters notează, de asemenea, existența unor limite politice interne în SUA. Nouă actuali și foști oficiali americani intervievați pentru analiză au apreciat că membri republicani și democrați ai Congresului, alături de alți actori influenți, ar putea constitui un obstacol în calea unei eventuale retrageri americane din Alianță.
Prezența NATO în România este mai largă decât contingentul SUA
Eventualele modificări ale prezenței americane nu trebuie confundate cu întregul dispozitiv NATO din România.
Alianța menține la Cincu un grup de luptă multinațional condus de Franța. NATO preciza în februarie 2026 că structura include blindate grele, artilerie, forțe de recunoaștere și infanterie mecanizată și poate primi mii de militari suplimentari pentru a ajunge la nivel de brigadă într-o situație de criză.
România găzduiește și detașamente aliate pentru misiuni de poliție aeriană, în cadrul rotațiilor NATO.
Acest dispozitiv funcționează separat de dezbaterea de la Washington privind dimensiunea viitoare a forțelor americane din Europa.
Cifrele-cheie ale prezenței americane
Situația descrisă de Reuters poate fi sintetizată prin cinci repere:
aproximativ 2.000 — militarii americani aflați anterior în România, majoritatea la Mihail Kogălniceanu;
aproximativ jumătate — partea din contingentul respectiv care a plecat în 2025;
9 KC-135 Stratotanker — aeronavele americane identificate de Reuters la Mihail Kogălniceanu în iulie 2026, desfășurate pentru misiuni de realimentare în aer legate de războiul cu Iranul;
aproximativ 80.000 — efectivul militar american aflat în Europa;
aproximativ 25.000 — dimensiunea unei propuneri de reducere pe care Pete Hegseth intenționa să o anunțe înaintea summitului NATO din iunie, potrivit a doi oficiali americani citați de Reuters; propunerea a întâmpinat opoziție, iar ulterior Pentagonul a început evaluarea de șase luni.
Pentru România, evoluțiile de până acum merg în două direcții: efectivele americane au scăzut față de nivelul anterior, dar Mihail Kogălniceanu continuă să fie utilizată pentru operațiuni americane, iar infrastructura bazei este în dezvoltare. Rezultatul evaluării Pentagonului va stabili dacă vor urma schimbări suplimentare în configurația forțelor SUA din Europa.
Surse
Articole similare

Nicușor Dan la ONU: România își leagă securitatea de Marea Neagră
23 septembrie 2026

România cere NATO mai multă forță după incidentele cu drone
2 septembrie 2026

România încearcă să păstreze trupele SUA. Miza la Marea Neagră
30 august 2026

Pentagonul pregătește patru scenarii pentru trupele SUA din Europa
27 august 2026
