Pentagonul pregătește patru scenarii pentru trupele SUA din Europa

Pentagonul pregătește cel puțin patru variante privind viitoarea prezență militară americană în Europa, într-o revizuire strategică urmărită cu atenție de aliații NATO. Opțiunile ar urma să ajungă la secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, până la 6 noiembrie 2026, însă Washingtonul nu a decis încă dimensiunea sau localizarea unor eventuale reduceri. Pentru România, unde aproximativ 1.000 de militari americani au rămas dislocați după redimensionarea anunțată în 2025, miza este directă: orice schimbare a posturii SUA poate influența dispozitivul de descurajare de pe flancul estic și din regiunea Mării Negre.

Revizuirea a fost lansată în luna iunie și trebuie finalizată în decembrie. Documente interne consultate de Reuters arată că analiza nu se limitează la numărul militarilor: Pentagonul evaluează amplasarea forțelor, viteza cu care ar putea fi făcute modificările, costurile, accesul la baze și spațiul aerian, dar și contribuția fiecărui aliat la apărarea colectivă.

Ce sunt, de fapt, cele „patru scenarii” pregătite de Pentagon

Un detaliu important este că nu există în acest moment patru planuri finale de retragere făcute publice.

Potrivit Reuters, Pentagonul trebuie să elaboreze cel puțin patru seturi de opțiuni pentru Pete Hegseth. Acestea vor compara diferite niveluri și configurații ale prezenței militare americane, luând în calcul:

• numărul militarilor;

• țările și bazele în care vor fi amplasați;

• ritmul eventualelor modificări;

• costurile fiecărei variante.

Prin urmare, informația disponibilă joi, 27 august 2026, indică existența unui proces de evaluare, nu a unei decizii de retragere a trupelor americane din Europa.

Un oficial de rang înalt de la Pentagon a explicat pentru Reuters că Washingtonul vrea să poată analiza avantajele și dezavantajele mai multor niveluri și distribuții ale forțelor.

Momentul-cheie intermediar este 18 septembrie, dată până la care comandantul suprem al forțelor americane din Europa și Elbridge Colby, responsabilul Pentagonului pentru politica de apărare, ar urma să participe la o prezentare dedicată opțiunilor aflate în lucru.

Aproximativ 80.000 de militari americani sunt în Europa

Statele Unite au în prezent aproximativ 80.000 de militari în Europa, potrivit datelor citate de Reuters.

Administrația americană a semnalat însă în repetate rânduri că dorește ca aliații europeni să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului.

Pentagonul analizează în acest context nu doar efectivele, ci și ceea ce numește ABO – access, basing and overflight: accesul trupelor americane, drepturile de utilizare a bazelor și posibilitatea de survol.

Analiza merge și mai departe, incluzând infrastructura de informații, capacitățile cibernetice și spațiale și elementele care permit Statelor Unite să proiecteze forță militară din Europa către alte regiuni.

Aliaților le-a fost trimis și un chestionar care solicită informații despre cheltuielile de apărare, achizițiile militare, contribuțiile la obiectivele NATO și eventualele restricții privind utilizarea bazelor sau a spațiului aerian. Răspunsurile sunt așteptate până vineri, potrivit Reuters.

Elbridge Colby merge joi la NATO

Revizuirea americană ajunge chiar joi pe agenda NATO.

Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, îl primește la sediul NATO de la Bruxelles pe Elbridge Colby, subsecretarul american responsabil pentru politica de apărare. Colby urmează să participe și la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic cu ambasadorii statelor membre.

Agenda oficială NATO prevede declarații ale celor doi începând la 13:00 CEST, adică 14:00, ora României, pe 27 august.

Întâlnirea este relevantă pentru că mai multe guverne europene încearcă să afle dacă Washingtonul pregătește reduceri suplimentare și, mai ales, în ce țări acestea s-ar putea produce.

Reuters relatează că unii oficiali europeni sunt sceptici și se întreabă dacă revizuirea reprezintă o consultare deschisă sau dacă direcția generală a fost deja stabilită. Administrația americană susține însă că procesul trebuie să producă o gamă reală de opțiuni înaintea unei decizii.

💡 WoW Pulse | Ce ar însemna o retragere americană pentru România?

O reducere a forțelor SUA nu ar însemna automat retragerea NATO din România și nici dispariția garanțiilor oferite prin Articolul 5. România găzduiește structuri și forțe multinaționale ale Alianței, iar grupul de luptă NATO de la Cincu este condus de Franța. Impactul concret al unei eventuale decizii americane ar depinde însă de ce unități, capabilități, rotații și infrastructuri ar fi afectate. În acest moment, Pentagonul nu a anunțat o nouă reducere specifică pentru România.

România a trecut deja printr-o reducere a prezenței SUA

Pentru București, discuția nu este una teoretică.

Pe 29 octombrie 2025, Ministerul Apărării Naționale anunța că Statele Unite vor înceta rotația în Europa a unei brigăzi care avea elemente dislocate și la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

MApN preciza atunci că, după redimensionare, aproximativ 1.000 de militari americani urmau să rămână în România. Ministerul explica măsura prin schimbarea priorităților strategice ale Washingtonului și prin consolidarea concomitentă a prezenței NATO pe flancul estic.

Prezența americană continuă să fie vizibilă la Mihail Kogălniceanu. În octombrie 2025, Armata SUA anunța că Divizia 3 Infanterie a preluat responsabilitățile unei prezențe avansate în regiunea Mării Negre, iar în februarie 2026 militari americani participau la exerciții comune cu forțe române, franceze și germane în aceeași bază.

NATO are și un dispozitiv multinațional separat în România

O eventuală reducere a militarilor americani trebuie separată de prezența NATO în ansamblu.

România găzduiește la Cincu un grup de luptă multinațional condus de Franța, creat după invazia rusă pe scară largă în Ucraina. NATO arată că această structură poate primi rapid mii de militari suplimentari și poate fi extinsă până la nivel de brigadă în cazul unei crize.

Alianța desfășoară de asemenea în România misiuni de poliție aeriană și mijloace suplimentare de apărare, iar regiunea Mării Negre rămâne parte a dispozitivului de consolidare a flancului estic.

În iunie 2026, NATO confirma existența a nouă grupuri multinaționale de forțe terestre avansate de-a lungul flancului estic și sublinia că prezența acestora va continua atât timp cât situația de securitate o impune.

De ce contează România în calculele Pentagonului

Criteriile prezentate de Washington fac ca poziția României să fie relevantă din mai multe perspective: contribuția la apărarea NATO, infrastructura oferită forțelor americane și amplasarea geografică la Marea Neagră.

Nu există însă, la 27 august, informații publice care să arate în ce scenariu este inclusă România sau dacă Pentagonul intenționează să reducă din nou efectivele americane de pe teritoriul țării.

Această distincție este esențială. Cele minimum patru variante aflate în pregătire sunt instrumente de analiză pentru conducerea Pentagonului, iar documentele finale nu sunt încă stabilite.

Calendarul indicat de Reuters plasează 6 noiembrie 2026 drept termen pentru prezentarea opțiunilor către Pete Hegseth, iar revizuirea completă ar trebui încheiată în decembrie. Până atunci, întâlnirea lui Elbridge Colby cu Mark Rutte și ambasadorii NATO reprezintă unul dintre primele teste politice importante pentru modul în care Washingtonul și aliații europeni vor negocia viitoarea distribuție a responsabilităților de apărare.

📌Citește și pe WoW Pulse

Bolojan: SUA contribuie direct la securitatea României

Surse

• Reuters – Pentagon's NATO review preparing troop options for Hegseth by November 6, 27 august 2026

• Reuters/AOL – Exclusive: Pentagon's NATO review preparing troop options

• NATO – Secretary General meets the U.S. Under Secretary of War for Policy, 27 august 2026

• MApN – România și aliații, informați despre redimensionarea trupelor americane din Europa