Liceul se schimbă din 2026. Cum vor arăta orele și Bacalaureatul din 2030

Elevii care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027 sunt prima generație care începe liceul după noile planuri-cadru și noile programe școlare. Schimbarea este graduală și îi privește, în prima etapă, pe bobocii de liceu, nu simultan pe toți elevii din clasele IX–XII. La Limba și literatura română și Matematică se schimbă atât modul în care este construit curriculumul, cât și accentul pus la clasă, iar pentru această generație traseul se încheie în 2030 cu un Bacalaureat restructurat și mult mai diferențiat în funcție de profil.

Noile reguli încep cu generația care intră în clasa a IX-a

Planurile-cadru pentru liceu au fost aprobate prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4.350 din 20 iunie 2025. Ele stabilesc numărul de ore, împărțirea între trunchiul comun, curriculumul de specialitate și opționale, precum și arhitectura fiecărui profil și a fiecărei specializări.

Aplicarea noului curriculum începe cu clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027.

Asta înseamnă că elevii care intră acum la liceu sunt prima generație care va parcurge integral clasele IX–XII după noua structură și prima care va susține, în 2030, noua formulă a examenului național de Bacalaureat.

Cum se schimbă ora de Limba și literatura română

Programa pentru Limba și literatura română la clasa a IX-a a fost aprobată în forma finală în 19 februarie 2026.

Una dintre schimbările importante este modul în care este organizată literatura. Programa nu mai construiește studiul exclusiv pe o succesiune cronologică rigidă de autori și opere, ci combină criterii tematice, culturale, estetice și discursive.

Elevul trebuie să poată înțelege un text, să îl interpreteze, să îl plaseze într-un context și să își argumenteze propria lectură.

În același timp, profesorul are o marjă mai mare pentru selectarea textelor prin care urmărește competențele prevăzute de programă.

Această libertate nu înseamnă dispariția reperelor curriculare sau posibilitatea de a preda orice. Programa stabilește în continuare competențe și conținuturi obligatorii, însă traseul didactic devine mai flexibil.

Mai multă interpretare și argumentare, nu doar reproducerea comentariilor

Noua abordare pune un accent mai clar pe dezvoltarea competenței literare, culturale și lingvistice.

În practică, ora de Română ar trebui să urmărească mai mult capacitatea elevului de a explica un text, de a observa modul în care este construit, de a-l raporta la contexte culturale și de a formula argumente coerente.

Programa include și activități care pot merge dincolo de modelul clasic al lecției centrate exclusiv pe profesor: prezentări, texte redactate de elevi, activități de lectură și interpretare, comparații sau produse realizate individual ori în echipă.

Literatura clasică nu dispare. Se schimbă însă logica după care aceasta poate fi pusă în relație cu alte texte și cu probleme culturale sau sociale relevante.

💡 WoW Pulse | Ce se schimbă, concret, la Română?

Elevul nu ar trebui să fie evaluat doar pentru capacitatea de a reproduce informații despre o operă. Noua programă urmărește lectura, interpretarea, contextualizarea, exprimarea și argumentarea, iar profesorul are mai multă flexibilitate în alegerea textelor folosite pentru atingerea acestor obiective.

Câte ore de Română sunt la Filologie

La specializarea Filologie, numărul de ore este stabilit explicit în Anexa nr. 5 la OMEC nr. 4.350/2025.

Pentru Limba și literatura română, structura este:

Așadar, la Filologie, Româna are 3 ore de trunchi comun și 2 ore de curriculum de specialitate în clasele a IX-a și a X-a, iar în clasele a XI-a și a XII-a structura devine 2+2.

Diferențierea este importantă și pentru Bacalaureat: elevii de la Filologie vor avea în 2030 o probă scrisă de Limba și literatura română adaptată specializării.

La Filologie, Matematica rămâne în clasele a IX-a și a X-a

Tot Anexa nr. 5 stabilește pentru elevii de la Filologie câte 2 ore de Matematică pe săptămână în clasa a IX-a și a X-a.

În clasele a XI-a și a XII-a, Matematica nu mai apare în trunchiul comun în aceeași formă.

În schimb, planul introduce în clasele terminale disciplina integrată ȘTIAM, iar oferta de opționale poate fi folosită inclusiv pentru pregătirea unor competențe necesare probei F a Bacalaureatului.

Această structură devine relevantă tocmai pentru că, la Bac 2030, elevii de la profil umanist vor trebui să aleagă pentru proba F între Matematică, Fizică, Chimie și Biologie.

Matematica pune accent pe rezolvarea de probleme și aplicații

Și programele de Matematică sunt construite în jurul unei abordări care urmărește mai mult decât executarea mecanică a unor algoritmi.

Accentul este pus pe rezolvarea de probleme, argumentare, interpretarea situațiilor matematice și folosirea conceptelor în contexte diferite.

Matematica este în același timp mult mai clar diferențiată în funcție de profil.

Un elev de la Matematică-Informatică nu va avea același parcurs ca unul de la Științe ale Naturii sau de la profilul umanist, deoarece curriculumul de specialitate adaugă conținut și timp de studiu acolo unde Matematica definește profilul.

O parte din timpul disciplinei poate fi folosită flexibil

Noua construcție curriculară rezervă aproximativ 25% din timpul alocat unei discipline pentru adaptarea activității la nivelul și nevoile clasei.

Profesorul poate folosi această marjă pentru recuperare, consolidare, aprofundare sau extindere.

Într-o clasă cu lacune, timpul poate fi folosit pentru consolidarea noțiunilor care nu sunt suficient stăpânite. Într-o clasă care avansează rapid, profesorul poate introduce activități suplimentare de aprofundare.

Este una dintre diferențele de filozofie față de modelul în care obiectivul principal era parcurgerea unei cantități cât mai mari de materie într-un ritm identic pentru toate clasele.

Bacalaureatul 2030 este deja reglementat

Pentru această generație, noul Bacalaureat nu mai este doar un proiect aflat în dezbatere.

Probele și disciplinele examenului au fost aprobate prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4.138 din 16 iunie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 500 din 17 iunie 2026.

Examenul va fi mai diferențiat decât Bacalaureatul actual.

Elevii vor avea în continuare competențe de comunicare în limba română și competențe digitale, însă vor fi evaluați la două limbi moderne, vor susține două probe scrise diferențiate în funcție de specializare și vor avea o nouă probă F, dintr-o zonă complementară profilului.

Tabel: probele principale la Bacalaureatul 2030

Pentru filiera teoretică, structura principalelor probe scrise va fi:

Prin discipline socio-umane sunt vizate, în funcție de programa și opțiunile prevăzute pentru examen, discipline precum Logică, Psihologie, Sociologie, Economie și educație antreprenorială și Filosofie.

Notă: Proba B, pentru cele două limbi moderne, proba C, pentru competențele digitale, și proba F, de evaluare a competențelor de bază, sunt prevăzute să se desfășoare în timpul anului școlar, nu doar în sesiunea probelor scrise de la finalul clasei a XII-a.

Două limbi străine la Bac: B2 și B1/A2

O schimbare importantă apare la proba B.

Pentru elevii din toate filierele, profilurile și specializările, noua structură prevede evaluarea la două limbi moderne studiate:

• Limba modernă 1 – nivel B2;

• Limba modernă 2 – nivel B1/A2.

Pentru învățământul în limbile minorităților naționale există reguli specifice: prima limbă modernă, la nivel B2, este obligatorie, iar a doua limbă modernă este evaluată dacă aceasta a fost studiată.

Față de Bacalaureatul actual, unde competențele sunt evaluate la o singură limbă modernă, diferența este substanțială.

La Mate-Info, Matematica rămâne obligatorie

La specializarea Matematică-Informatică, prima probă E este Matematica.

Pentru a doua probă E, elevul poate alege între:

• Informatică;

• Fizică;

• Chimie;

• Biologie.

În plus, apare proba F. Pentru profilul real, aceasta trebuie aleasă dintr-o zonă complementară: Istorie, Geografie, discipline socio-umane sau Religie.

Elevul de la Mate-Info va avea astfel atât probe puternic legate de profil, cât și o evaluare de bază dintr-un domeniu exterior profilului real.

La Științe ale Naturii, prima probă E nu mai este automat Matematica

La Științe ale Naturii, prima probă E este la alegere între:

• Fizică;

• Chimie;

• Biologie.

Pentru a doua probă E, opțiunile sunt Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, potrivit regulilor de alegere stabilite prin ordin.

Și aici proba F vine din zona complementară profilului real: Istorie, Geografie, discipline socio-umane sau Religie.

La Științe Sociale, Istoria rămâne proba centrală

Pentru specializarea Științe Sociale, prima probă E este Istoria.

A doua probă E poate fi aleasă dintre Geografie, discipline socio-umane sau Religie.

Noutatea majoră este proba F.

Elevul va trebui să aleagă între:

• Matematică;

• Fizică;

• Chimie;

• Biologie.

În consecință, un elev de la Uman nu va putea abandona complet matematica și științele odată cu trecerea în clasele de liceu.

💡 WoW Pulse | Un elev de la Uman poate avea Matematică la Bac în 2030?

Da. Pentru profilul umanist, proba F se alege dintre Matematică, Fizică, Chimie și Biologie. Este însă o probă de evaluare a competențelor de bază, complementară profilului, nu aceeași probă de Matematică susținută ca probă de specialitate de elevii de la Matematică-Informatică.

Filologia va avea una dintre cele mai diferite formule de examen

Pentru elevii de la Filologie, proba scrisă la Limba și literatura română este distinctă de proba comună folosită pentru majoritatea celorlalte specializări.

Prima probă E va fi Limba și literatura unei limbi de circulație internațională.

A doua probă E se alege dintre Istorie, Geografie, discipline socio-umane sau Religie.

La acestea se adaugă proba F, pentru care elevul alege între Matematică, Fizică, Chimie și Biologie.

Filologia devine astfel un exemplu clar al noii logici: aprofundarea profilului este mai puternică, dar elevul trebuie să păstreze și competențe de bază din zona științelor.

Proba F schimbă filosofia Bacalaureatului

Proba F este una dintre noutățile care diferențiază cel mai clar examenul din 2030 de formula actuală.

Pentru profilul real, proba vine din zona umanistă și socio-umană.

Pentru profilul umanist, proba vine din zona matematicii și științelor.

Scopul este ca specializarea să nu însemne renunțarea totală la celălalt domeniu de formare.

Important este și momentul susținerii: proba F este prevăzută să aibă loc în timpul anului școlar, la fel ca evaluările pentru cele două limbi moderne și competențele digitale.

Și Bacalaureatul tehnologic va fi mai apropiat de calificare

Pentru filiera tehnologică, prima probă E va fi legată de domeniul de pregătire, iar a doua va fi o disciplină relevantă pentru profilul real.

Structura este diferențiată în funcție de calificarea profesională urmată.

Proba F va fi aleasă complementar disciplinelor susținute la probele E, dintre disciplinele prevăzute pentru zonele reală și umanistă.

Astfel, noul Bacalaureat încearcă să lege mai clar examenul final de traseul concret urmat de elev pe parcursul liceului.

Generația 2026 va trece prin întreaga reformă

Elevul care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027 este primul care va trece prin întregul nou traseu: planuri-cadru noi, programe noi și Bacalaureat restructurat în 2030.

La Română, accentul se mută spre lectură, interpretare, contextualizare și argumentare, cu mai multă flexibilitate pentru profesor.

La Matematică, programele sunt mai diferențiate între specializări și urmăresc mai clar rezolvarea de probleme și aplicarea cunoștințelor.

Iar la Bacalaureat, profilul ales va conta mai mult decât acum, fără ca elevii să poată ignora complet disciplinele din zona complementară: cei de la Real vor avea o probă F din domeniul umanist, iar cei de la Uman vor alege Matematică sau una dintre științele fundamentale.

Surse

• Ministerul Educației și Cercetării – OMEC nr. 4.350/20.06.2025, Anexa nr. 5: plan-cadru pentru profilul umanist, specializarea Filologie

• Portal Legislativ – Ordinul nr. 4.138 din 16 iunie 2026 privind probele și disciplinele Bacalaureatului 2030, publicat în Monitorul Oficial nr. 500 din 17 iunie 2026

• Ministerul Educației și Cercetării – programele de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aprobate la 19 februarie 2026