Căluții pe roți, zornăitoarele, figurinele de animale, soldățeii și păpușile articulate păstrează una dintre cele mai rare imagini despre copilăria din lumea romană. Artefactele provin din vechiul Tomis și din alte situri dobrogene, iar unele au aproape 2.000 de ani. O parte dintre ele a fost prezentată publicului în 2026, într-o expoziție dedicată copilăriei la Pontul Euxin.
Subiectul a fost relatat de Digi24 la 16 iunie 2026. Piesele nu provin însă dintr-o singură descoperire, ci dintr-o colecție mai amplă, care reunește obiecte recuperate din necropolele romane ale Tomisului și din alte zone ale Dobrogei.
Descoperirea din 2023, realizată în necropola vestică a Tomisului
Una dintre descoperirile importante menționate în documentația Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța datează din toamna anului 2023, nu din 2026. Cercetarea preventivă a avut loc pe strada Labirint nr. 2A, în necropola de vest a Tomisului.
Arheologii au investigat 30 de morminte romane, datate în secolul al II-lea și la începutul secolului al III-lea. Inventarul funerar a inclus vase ceramice și din sticlă, bijuterii, amulete, monede, scoici, zaruri din os, statuete și jucării din teracotă. (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)
Printre obiectele remarcabile s-a aflat o jucărie din teracotă depusă într-un mormânt de copil. Arheologii Ștefan Georgescu și Ana Hamat au indicat că piesa aparține unui tip rar întâlnit în Dobrogea. În opinia specialiștilor, obiectul ar fi putut avea atât o funcție ludică, cât și o semnificație simbolică sau religioasă în contextul funerar greco-roman.
Ce obiecte foloseau copiii în lumea romană
Colecția prezentată publicului este mai largă decât lotul descoperit pe strada Labirint. Printre artefactele asociate copilăriei se numără:
- căluți prevăzuți cu roți;
- zornăitoare din lut;
- figurine reprezentând animale;
- mici soldați;
- păpuși și personaje cu membre mobile;
- zaruri și alte obiecte folosite în joc.
Cele mai multe piese care au supraviețuit sunt realizate din lut ars. Materialele organice, precum lemnul, textilele, crenguțele sau frunzele, s-au degradat în timp și sunt mult mai greu de identificat în registrele arheologice. (RO Times)
Figurinele articulate și obiectele executate mai elaborat ar fi putut fi mai greu de produs și, prin urmare, mai costisitoare decât jucăriile improvizate în gospodărie. Această interpretare poate sugera diferențe de acces între familii, dar piesele nu permit, singure, stabilirea statutului social al copiilor care le-au folosit.
Jucărie, obiect ritualic sau ofrandă?
Contextul în care sunt găsite artefactele este esențial pentru interpretarea lor. O miniatură descoperită într-un mormânt nu poate fi considerată automat o simplă jucărie. Ea putea fi un obiect drag copilului, un dar oferit de familie, o amuletă sau o ofrandă funerară.
În cazul piesei din teracotă descoperite pe strada Labirint, asocierea cu un mormânt de copil susține legătura cu lumea copilăriei. Totuși, funcția exactă nu poate fi redusă la o singură explicație, mai ales într-un context în care obiectele de uz cotidian, credințele și practicile funerare se puteau suprapune.
Această prudență este importantă și pentru alte artefacte. O figurină de animal putea servi jocului, putea reprezenta un personaj cunoscut sau putea avea o valoare simbolică. Zarurile puteau fi folosite în jocuri, dar prezența lor într-un mormânt le putea conferi și o semnificație legată de statutul sau identitatea celui înhumat.
Ce dezvăluie obiectele despre copilăria de la Tomis
Artefactele arată că jocul roman folosea forme recognoscibile și astăzi: animale în miniatură, obiecte cu roți, păpuși, figurine și jocuri cu zaruri. Diferența majoră ținea de materialele disponibile și de modul în care obiectele erau produse, nu de absența imaginației sau a jocului simbolic.
În același timp, copilăria romană nu trebuie privită printr-o comparație simplă cu cea modernă. În lumea de acum două milenii, granița dintre joacă, educație, protecție și ritual putea fi mai puțin clară. Aceeași piesă putea circula între spațiul domestic și cel funerar, în funcție de moment și de intenția familiei.
Inventarul celor 30 de morminte cercetate la Tomis oferă și un cadru mai larg pentru înțelegerea comunității. Vasele, bijuteriile, recipientele din sticlă, monedele și obiectele personale indică existența unor familii conectate la viața urbană și comercială a orașului de la Marea Neagră, în urmă cu aproximativ 1.800 de ani. (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)
Expoziția de la Iași a readus piesele în atenția publicului
Artefactele au fost incluse în expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”, deschisă la Palatul Culturii din Iași la 19 iunie 2026. Expoziția a fost programată până la 4 octombrie 2026. (Palatul Culturii)
Prezentarea expozițională a urmărit să pună în legătură obiectele de joc cu viața de zi cu zi, statutul social, comerțul și practicile funerare din primele patru secole de stăpânire romană la Pontul Euxin. Potrivit informațiilor publicate despre proiect, piesele urmau să fie prezentate ulterior și în alte muzee din țară, inclusiv la Timișoara și Bârlad. (RO Times)
