Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
MNIR anunță șapte morminte romane descoperite la Agigea Nord
Arheologii au descoperit la Agigea Nord șapte morminte romane și o groapă de reînhumare, datate în secolele II–III d.Hr.
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță descoperirea a șapte morminte și a unei gropi de reînhumare la Agigea Nord, în situl nr. 4 identificat în cadrul unui proiect feroviar. Complexele funerare datează din secolele II–III după Hristos. Unul dintre ele este un puț de 4,30 metri adâncime, în care au fost amenajate trei morminte cu firide longitudinale.
Cercetările au început în vara anului 2026
O echipă de arheologi din cadrul MNIR desfășoară cercetări preventive începând din vara anului 2026. Acestea sunt necesare pentru proiectul de investiții „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”. Muzeul asigură, prin contract, servicii de specialitate în domeniul arheologiei, în conformitate cu prevederile privind protejarea patrimoniului cultural național.
Proiectul feroviar presupune modernizarea, reproiectarea și reconstruirea unui tronson important de infrastructură. Lucrările includ elemente constructive pe amplasamente noi și existente, cu extinderi sau repoziționări. Traseul traversează teritoriile administrative ale localităților Valu lui Traian, Constanța și Agigea, într-o zonă din sudul Dobrogei cu potențial arheologic ridicat.
În 2025, aceeași echipă a realizat diagnosticul arheologic teoretic și intruziv pentru zona de impact a investiției. Atunci au fost delimitate șapte situri și două zone de atenție. Cercetările preventive desfășurate în prezent includ situl Agigea Nord, numit situl nr. 4 în cadrul proiectului.
Sursǎ foto: Muzeul Național de Istorie a României - Facebook
Morminte și o groapă de reînhumare din epoca romană
În partea de nord a suprafeței prevăzute pentru viitorul proiect a fost cercetată o parcelă funerară. Acolo au fost identificate șapte morminte și o groapă de reînhumare, datate în epoca romană, în secolele II–III după Hristos.
Mormintele au forme diferite: unele sunt săpate în gropi simple, iar altele au firide longitudinale. Într-un complex cu nișe săpate în pământul galben au fost găsite un opaiț și un fragment de statuietă.
Unul dintre cele mai spectaculoase complexe este un puț care ajunge la 4,30 metri adâncime față de nivelul actual de călcare. În interiorul său au fost săpate trei morminte cu firide longitudinale. Arheologii consideră că ar putea fi vorba despre un cavou de familie.
Inventarul funerar cuprinde vase ceramice de tip bol, strachină și cană, opaițe ceramice, vase de sticlă de tip unguentaria, un ulcior cu gura trilobată — oinochoe — și monede.
Sursǎ foto: Muzeul Național de Istorie a României - Facebook
Șanțurile romane delimitau parcele
Cercetările de la Agigea Nord au scos la iveală și șanțuri de lotizare funciară, legate de parcelarea terenului în epoca romană, pe care MNIR o numește strigatio. Muzeul arată că șanțurile funcționau ca linii de hotar — limites — între loturi agricole, în cadrul unui cadastru roman, centuriatio. Unele separau parcelele funerare de cele funciare.
Într-un șanț cercetat imediat la vest de morminte a fost descoperită o cantitate mare de fragmente ceramice, datate între secolele II–IV după Hristos. Potrivit MNIR, acestea trebuie să fi fost legate de banchetele funerare dedicate persoanelor înmormântate în zona cercetată.
Muzeul consideră că descoperirile din situl nr. 4 oferă o imagine a vieții rurale din teritoriul orașului Tomis în epoca romană.
