Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Descoperire la Alba Iulia: Porta Praetoria a castrului de la Apulum, identificată de arheologi
Arheologii au identificat noi structuri ale Porta Praetoria, poarta principală a castrului roman de la Apulum. Descoperirea, realizată la patru metri adâncime, completează imaginea fortificației și readuce Alba Iulia antică în atenția publicului.
Arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia au identificat noi structuri atribuite Porta Praetoria, poarta principală de pe latura estică a castrului Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, în timpul cercetărilor desfășurate pe bastionul Capistrano al Cetății Alba Carolina. La aproximativ patru metri adâncime a fost cercetată platforma masivă de fundație a unuia dintre turnurile porții romane, într-un punct în care vestigiile mai multor epoci se întâlnesc.
Descoperirea a fost anunțată marți, 22 septembrie 2026, în contextul continuării cercetărilor sistematice coordonate de arheologul Anca Timofan. Rezultatele completează investigațiile începute anterior în această zonă și oferă noi date despre configurația intrării estice în fortificația romană.
Porta Praetoria, identificată pe latura estică a castrului
Porta Praetoria se afla pe latura estică a castrului roman de la Apulum și reprezenta una dintre intrările esențiale ale fortificației Legiunii a XIII-a Gemina.
Prin această poartă începea Via Praetoria, drumul care conducea spre zona centrală a castrului și spre principia, clădirea comandamentului militar.
Cercetările actuale au ajuns la structurile romane aflate sub nivelurile istorice mai recente ale fortificației.
La aproximativ patru metri adâncime, arheologii au cercetat platforma masivă de fundație a unuia dintre turnurile porții. Vestigiile oferă specialiștilor informații pentru reconstituirea planului și dimensiunilor monumentului.
Descoperirea nu trebuie însă confundată cu dezvelirea integrală a Porta Praetoria. Cercetarea arheologică este în desfășurare, iar configurația ansamblului este documentată pe baza structurilor identificate în teren și a comparațiilor cu celelalte elemente cunoscute ale castrului.
Cum ar fi arătat poarta romană
Structurile cercetate indică o construcție monumentală, adaptată rolului defensiv și ceremonial al intrării în castru.
Unul dintre turnurile porții a fost realizat în tehnica romană opus quadratum, folosind blocuri mari de calcar fasonate.
Pe baza vestigiilor și a comparației cu Porta Principalis Dextra, poarta sudică a castrului, specialiștii pot reconstitui arhitectura probabilă a intrării estice.
Aceasta ar fi avut două turnuri rectangulare, două arcade pentru acces și un zid median.
Caracteristicile complete ale Porta Praetoria vor putea fi precizate pe măsură ce cercetările continuă.
💡 WoW Pulse | Ce mai ascunde pământul de sub Alba Iulia?
Zona cercetată pe bastionul Capistrano concentrează urmele mai multor etape din istoria orașului. Sub fortificațiile mai recente se păstrează structuri medievale și romane, iar cercetarea lor permite reconstruirea modului în care același spațiu strategic a fost folosit și transformat de-a lungul secolelor.
Poarta romană și Poarta Sfântul Gheorghe se întâlnesc în același punct
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetărilor este relația dintre fortificația romană și cea medievală.
În aceeași zonă se află vestigiile Porții Sfântul Gheorghe, intrarea medievală orientată spre est.
Cercetările arheologice au arătat că structurile celor două perioade se întâlnesc în același punct strategic, iar fundațiile romane au fost reutilizate în amenajările ulterioare.
Legătura dintre cele două epoci era cunoscută și din surse istorice. Cronicarul Wolfgang Bethlen descria în secolul al XVII-lea poarta orientată spre Mureș și Ampoi și menționa existența unei reprezentări cu Romulus și Remus alăptați de lupoaică, pe care o considera de origine romană.
Săpăturile permit acum verificarea arheologică a relației dintre construcțiile ridicate succesiv în această parte a fortificației.
O nouă etapă la 40 de ani de la cercetarea porții sudice
Descoperirea oferă și o paralelă cu o altă intrare importantă în castrul de la Apulum.
În 1986 a fost identificată Porta Principalis Dextra, poarta sudică a castrului Legiunii a XIII-a Gemina. Monumentul a fost ulterior restaurat și parțial reconstituit.
La aproximativ 40 de ani de la acel moment, cercetările de pe latura estică aduc noi informații despre Porta Praetoria.
Cele două porți contribuie la reconstruirea organizării uneia dintre cele mai importante fortificații militare romane de pe teritoriul actual al României.
De ce era important castrul de la Apulum
Apulum a reprezentat un centru militar și urban major al Daciei romane.
Castrul găzduia Legiunea a XIII-a Gemina, iar organizarea sa urma principiile fortificațiilor militare romane, cu porți, drumuri interne și clădiri administrative și militare.
Porta Praetoria și Via Praetoria asigurau accesul către zona comandamentului, în timp ce celelalte porți conectau castrul cu drumurile și așezările dezvoltate în jurul fortificației.
Importanța sitului depășește astăzi nivelul local. Castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum face parte din componenta românească a Frontierelor Imperiului Roman – Dacia, înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Cine cercetează Porta Praetoria
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul Consiliului Județean Alba.
Responsabilul științific al cercetării este dr. Anca Timofan, arheolog în cadrul muzeului.
Documentarea fotogrammetrică este realizată de Teodor Muntean, iar topografia arheologică de inginerul Cosmin Vesa. În echipa de săpătură sunt implicați specialiști și studenți ai Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Campania din 2026 continuă cercetările realizate în anii precedenți pe bastionul Capistrano. Noile structuri documentate la aproximativ patru metri adâncime oferă arheologilor date suplimentare pentru reconstituirea Porta Praetoria și pentru înțelegerea modului în care acest punct al fortificației a fost reutilizat în epocile următoare.
