Ilie Bolojan: Inflația a scăzut la 6,2%. „Rezultatele încep să apară”

Ilie Bolojan afirmă că măsurile luate pentru reducerea dezechilibrelor din finanțele publice încep să producă rezultate vizibile în economie. Într-un mesaj publicat vineri, 11 septembrie 2026, acesta indică scăderea ratei anuale a inflației la 6,2% în august, reducerea deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice, dar admite că efectele pozitive nu sunt încă resimțite suficient în viața de zi cu zi de majoritatea românilor.

Datele privind inflația invocate de Bolojan sunt cele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). Rata anuală a coborât de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie și la 6,2% în august.

„Rezultatele eforturilor făcute de întreaga societate încep să se vadă”, a transmis Ilie Bolojan.

Inflația a coborât la 6,2% în august

Scăderea inflației este primul indicator economic evidențiat de Ilie Bolojan în mesajul său.

Potrivit datelor INS pentru august 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,2%. În iulie fusese de 8,2%, iar în iunie de 10,4%.

Evoluția arată o temperare semnificativă a ritmului anual de creștere a prețurilor în ultimele două luni.

Bolojan susține că scăderea ar fi fost mai accentuată dacă prețurile carburanților nu s-ar fi aflat sub presiunea contextului extern.

„Scăderea ar fi fost și mai accentuată dacă prețurile carburanților nu s-ar fi aflat sub presiunea crizei externe, resimțită în întreaga lume. Pe măsură ce această presiune se va diminua, ne putem aștepta ca efectul ei asupra prețurilor la pompă să se reducă”, a afirmat Ilie Bolojan.

Această parte a mesajului reprezintă evaluarea lui Bolojan asupra factorilor care au influențat evoluția prețurilor, în timp ce valorile ratei inflației sunt date statistice oficiale publicate de INS.

💡 WoW Pulse | Inflație mai mică înseamnă că au scăzut prețurile?

Nu neapărat. O rată anuală a inflației de 6,2% arată că ritmul general de creștere a prețurilor s-a temperat față de lunile precedente. Scăderea inflației de la 10,4% la 6,2% nu înseamnă că prețurile au scăzut cu 4,2%, ci că acestea cresc într-un ritm anual mai lent.

De la 10,4% la 6,2% în două luni

Compararea celor trei valori prezentate de INS arată amploarea încetinirii inflației.

Rata anuală a trecut de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, pentru ca în august să ajungă la 6,2%.

În două luni, diferența este de aproximativ 4,2 puncte procentuale.

Pentru populație, însă, efectul acestei evoluții nu este imediat echivalent cu o revenire a costului vieții la nivelurile anterioare. Bolojan recunoaște acest lucru în mesajul său și spune că rezultatele din statisticile economice nu sunt încă resimțite suficient de cei mai mulți români.

„Știu însă că, pentru cei mai mulți români, ele nu se simt încă suficient în viața de zi cu zi. Știu că această perioadă nu este deloc ușoară. Dar alternativa ar fi fost mult mai costisitoare.”

Bolojan: Deficitul este cu 37% mai mic

Ilie Bolojan invocă și evoluția finanțelor publice pentru a argumenta că măsurile de consolidare fiscală încep să producă efecte.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului 2026 este cu 37% mai mic decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din 2025.

În același timp, Bolojan afirmă că investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei.

„Am spus că în a doua jumătate a anului redresarea va începe să producă rezultate cuantificabile. Aceste rezultate apar acum în datele economice”, a transmis acesta.

Cele două cifre privind deficitul și investițiile sunt prezentate de Ilie Bolojan în mesajul său public. Spre deosebire de valorile inflației, atribuite explicit INS, ele reprezintă datele economice invocate de Bolojan în argumentația privind evoluția finanțelor publice.

„Plătim astăzi factura acelor ani”

O parte centrală a mesajului lui Bolojan este dedicată costului datoriei publice și deficitelor acumulate.

El susține că menținerea modelului bazat pe deficite și împrumuturi foarte mari ar fi dus România într-o situație financiară dificil de susținut.

„Dacă am fi continuat modelul deficitelor și al împrumuturilor uriașe, la dobânzi tot mai împovărătoare, România ar fi ajuns într-o situație imposibilă. Plătim astăzi factura acelor ani.”

Bolojan afirmă că aproape jumătate din deficitul din acest an, echivalentul a circa 3% din PIB, este reprezentată numai de cheltuielile cu dobânzile.

„Sunt resurse cu care România ar fi putut construi, în fiecare an, o autostradă”, a adăugat acesta.

Ce consideră Bolojan principala reformă a Guvernului

În mesajul publicat vineri, Ilie Bolojan formulează și o întrebare despre bilanțul guvernării: „Care a fost principala reformă a mandatului acestui Guvern?”.

Răspunsul său plasează reducerea dezechilibrelor bugetare în centrul mandatului:

„Schimbarea unui model care devenise nesustenabil. Însănătoșirea finanțelor publice. Refacerea fundației pe care România poate construi din nou creștere economică, investiții și prosperitate.”

Bolojan prezintă astfel reducerea deficitului nu ca pe un obiectiv izolat, ci ca pe o condiție pentru revenirea la creștere economică și menținerea investițiilor.

Mesajul său recunoaște însă explicit costurile resimțite de populație în perioada ajustării.

Bolojan avertizează asupra abandonării măsurilor

Ilie Bolojan susține că îmbunătățirea indicatorilor nu înseamnă că procesul de redresare s-a încheiat.

Din perspectiva sa, abandonarea direcției actuale ar putea anula o parte dintre efectele măsurilor adoptate și ar readuce problemele bugetare.

„Rezultatele încep să apară, dar drumul nu s-a încheiat. Dacă această direcție este abandonată, riscăm să pierdem sacrificiile făcute până acum și să revenim la problemele de la care am pornit, într-o formă și mai gravă.”

Mesajul se încheie cu o referire directă la viitorul Guvern și la continuarea politicilor de consolidare a finanțelor publice.

„Misiunea esențială a viitorului Guvern este să consolideze eforturile făcute până acum de societate și să continue acest drum, astfel încât uriașul potențial al României să poată fi valorificat pe deplin”, a transmis Ilie Bolojan.

Surse

• Postarea publică a lui Ilie Bolojan pe Facebook – mesajul publicat în 11 septembrie 2026, sursa declarațiilor și a datelor economice invocate de Bolojan.

• Institutul Național de Statistică (INS) – datele oficiale privind evoluția indicelui prețurilor de consum și rata anuală a inflației.