ICMB2026 aduce la Cluj cercetători în biologie moleculară și AI
ICMB2026 aduce la Cluj cercetători care explorează biologia moleculară, bolile complexe, spatial omics și rolul inteligenței artificiale în cercetarea biomedicală.

Cluj-Napoca găzduiește, începând de astăzi, 21 septembrie 2026, ICMB2026 – International Conference: Molecular Biology – Current Aspects and Prospects, o reuniune științifică internațională dedicată mecanismelor moleculare care controlează viața, de la ADN și ARN până la proteine. Conferința se desfășoară până pe 24 septembrie, la Wonderland Resort, și reunește cercetători din România și din mai multe centre academice europene.
Ajunsă la cea de-a treia ediție, conferința combină prezentări keynote și plenare, sesiuni științifice, postere, mese rotunde și workshopuri. Programul merge de la reglarea genelor și biologia ARN până la cancer, boli genetice, spatial omics și folosirea inteligenței artificiale pentru descifrarea unor mecanisme biologice complexe.
Prima zi: de la ADN la ARN și cercetarea cancerului
Programul de luni începe cu înregistrarea participanților între 09:30 și 10:30, urmată de ceremonia oficială de deschidere. Primul keynote este programat la ora 11:05 și îi aparține cercetătoarei Éva Kondorosi, de la Biological Research Centre din Szeged.
Agenda primei zile urmărește traseul informației biologice de la gene către funcțiile celulare. Finn Werner, de la University College London, abordează relația dintre transcripție și translație, iar Ioana Berindan-Neagoe, de la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, prezintă rolul ARN-urilor non-codante în cancer, biomarkeri și dezvoltarea unor noi direcții terapeutice.
Programul include și cercetări despre semnăturile transcriptomice din sânge în accidentul vascular cerebral ischemic și despre mecanismele rezistenței la medicamente în cancerul mamar triplu negativ.
Important este însă contextul: prezentarea unor rezultate într-o conferință științifică nu înseamnă că acestea au devenit deja metode de diagnostic sau tratamente disponibile pacienților. Ele reprezintă etape ale cercetării care trebuie validate prin studii suplimentare.
Proteinele, mitocondriile și bolile genetice intră în program
Marți, 22 septembrie, conferința continuă cu procesele care transformă informația genetică în proteine și cu situațiile în care aceste mecanisme sunt perturbate de boală.
David Stanek, de la Charles University și Institute of Molecular Genetics al Czech Academy of Sciences, prezintă cercetări asupra unei mutații PRPF31 asociate retinitei pigmentare.
Joanna Rorbach, de la Karolinska Institutet din Stockholm, va vorbi despre particularitățile producerii proteinelor în mitocondriile mamiferelor.
Unul dintre keynote-urile zilei îi aparține lui Andrei Lupaș, de la Max Planck Institute for Biology Tübingen, care abordează proteinele drept „nanomașini” biologice și relația dintre secvența lor, structura tridimensională și mecanismul prin care funcționează.
Privite împreună, aceste teme arată cât de mult s-a apropiat biologia moleculară de posibilitatea de a urmări o boală până la modificări precise produse în interiorul celulei.
💡 WoW Pulse | Ce descoperiri medicale se pregătesc în laboratoarele viitorului?
Marile direcții vizibile la ICMB2026 includ identificarea biomarkerilor moleculari, înțelegerea mecanismelor prin care tumorile devin rezistente la tratamente, investigarea bolilor genetice și analiza simultană a unor volume foarte mari de date despre gene și proteine. Drumul de la o descoperire de laborator la o aplicație medicală poate fi însă lung și presupune validare experimentală și clinică.
Inteligența artificială intră în biologia moleculară
Intersecția dintre AI și științele vieții devine explicită miercuri, 23 septembrie.
Radu Zabet, de la Queen Mary University of London, are programată o prezentare despre folosirea inteligenței artificiale explicabile pentru identificarea H3K18ac drept marker al enhancerilor activi. Enhancerii sunt regiuni ale ADN-ului implicate în controlul activității genelor.
În aceeași zi, Radu Zabet și Marek Mutwil, de la University of Copenhagen, participă la masa rotundă „AI in Science: Tool, Collaborator or Disruptor?”. Mutwil prezintă separat utilizarea knowledge graphs pentru predicția funcției genelor.
AI apare și în tematica generală a ICMB2026, alături de machine learning, integrarea datelor multi-omics și biologia predictivă.
Pentru cercetarea biomedicală, utilitatea acestor instrumente vine din dimensiunea datelor moderne. Un singur experiment poate produce informații despre mii de gene sau molecule, iar metodele computaționale pot ajuta la găsirea unor tipare dificil de identificat manual. Predicțiile rezultate nu înlocuiesc însă verificarea în laborator.
Spatial omics arată nu doar ce face o celulă, ci și unde
Un alt punct important al programului este keynote-ul susținut miercuri de Nikolaus Rajewsky, de la Max Delbrück Center for Molecular Medicine și Charité University Berlin.
Tema este spatial omics, un grup de tehnologii care permit studierea activității moleculare fără a pierde informația despre poziția celulelor într-un țesut.
Diferența este relevantă pentru cercetarea bolilor complexe. Două celule aflate în același organ pot avea programe genetice foarte diferite, iar poziția lor față de alte celule poate influența comportamentul biologic.
Astfel de tehnologii încearcă să ofere o imagine mai detaliată decât analizele care măsoară doar media unui întreg fragment de țesut.
Ultima zi mută conferința în laborator
Joi, 24 septembrie, programul trece de la prezentări la activități practice.
Participanții au programat un workshop hands-on despre PCR și electroforeză, două tehnici fundamentale ale biologiei moleculare, folosite pentru amplificarea și analiza materialului genetic.
În paralel este organizată o vizită cu workshop la Research Center for Functional Genomics, Biomedicine and Translational Medicine al UMF „Iuliu Hațieganu”.
Conferința include, pe parcursul celor patru zile, și sesiuni de postere, networking, discuții despre finanțarea cercetării, antreprenoriat în biotehnologie și consiliere genetică.
ICMB2026 este cea de-a treia ediție a conferinței și se desfășoară la Cluj-Napoca între 21 și 24 septembrie 2026, într-un program construit în jurul reglării moleculare de la ADN la proteine și al noilor instrumente care schimbă modul în care cercetătorii pot studia celula.
Surse
ICMB2026 – programul oficial, speakerii, temele științifice, locația și perioada 21–24 septembrie 2026. ICMB2026 – pagina oficială
International Society for Stem Cell Research – listarea ICMB2026 în calendarul internațional de evenimente științifice. ISSCR – ICMB 2026
AGERPRES – comunicatul Asociației pentru Știință și Cercetare privind cea de-a treia ediție ICMB2026 și tematica evenimentului. AGERPRES – comunicatul despre ICMB2026




