Ascultă articolul
ÎCCJ: Guvernul trebuie să asigure banii pentru restanțele salariale
ÎCCJ a respins recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor, menținând obligația de a finanța drepturile salariale restante scadente în 2026.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie 2026, recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor în procesul privind finanțarea drepturilor salariale restante din sistemul judiciar. Decizia definitivă menține obligația autorităților de a pune la dispoziția ÎCCJ fondurile necesare pentru drepturile prevăzute în titluri executorii, scadente în 2026. Termenul de executare stabilit de prima instanță este de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Miza financiară este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Obligația privește demersurile administrative și bugetare necesare finanțării plăților, iar Executivul invocă limitele mandatului interimar pentru adoptarea unei rectificări bugetare.
Ce trebuie să facă Guvernul și Ministerul Finanțelor
Sentința nr. 141 din 5 mai 2026, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 1844/2/2026, obligă cele două autorități să emită actele administrative și să efectueze demersurile bugetare pentru alocarea integrală a sumelor solicitate.
Hotărârea vizează drepturile salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii și scadente în anul 2026. Rectificarea bugetară este menționată ca instrument de utilizat dacă este cazul.
Autoritățile trebuie, de asemenea, să pună fondurile la dispoziția Înaltei Curți. Prin urmare, sfera hotărârii este legată de obligațiile scadente în acest an, fără a echivala automat cu toate restanțele salariale acumulate în sistemul judiciar.
Ce sancțiuni prevede sentința
Pentru întârziere, hotărârea prevede o penalitate de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.
În formularea minutei reproduse de StatusDosar, amenda este aplicată pârâților — Guvernul României și Ministerul Finanțelor — și constituie venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor. Aceasta este distinctă de penalitatea procentuală.
💡 WoW Pulse | Ce acoperă termenul de 10 zile?
Termenul stabilit de instanță privește executarea obligațiilor impuse Guvernului și Ministerului Finanțelor: demersurile administrative și bugetare și punerea fondurilor la dispoziția ÎCCJ. El nu reprezintă, prin el însuși, un calendar individual de virare a banilor în contul fiecărui beneficiar.
Aproximativ 5 miliarde de lei, miza procesului
Relatările despre litigiu indică o valoare de referință de aproximativ 4,8 miliarde de lei, prezentată frecvent, prin rotunjire, drept aproape 5 miliarde de lei. Estimarea financiară trebuie deosebită de formularea obligației din hotărâre, care privește alocarea integrală a fondurilor necesare drepturilor vizate.
Înalta Curte susține că amânările au mărit povara bugetară prin acumularea dobânzilor și a altor accesorii. Instituția afirmă că executarea hotărârilor definitive reprezintă o obligație a autorităților, indiferent de opțiunile politice privind distribuirea resurselor.
Guvernul invocă mandatul interimar, ÎCCJ indică mecanisme alternative
După pronunțarea deciziei, Executivul condus de Ilie Bolojan a transmis că a folosit căile legale disponibile, inclusiv sesizarea Curții Constituționale. Guvernul susține că statutul său interimar nu îi permite adoptarea unei rectificări bugetare pentru alocarea sumei.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a declarat că obligațiile statului pot fi stinse prin mecanisme diferite, inclusiv prin plată efectivă sau emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.
Alegerea soluției aparține Executivului, a precizat reprezentantul instanței:
„Esenţial este ca hotărârea judecătorească să fie respectată.”
Emiterea titlurilor de valoare a fost evocată ca posibilitate de stingere a datoriei, fără anunțarea unui program concret sau a unui calendar de aplicare.
