Hantavirus confirmat în România: ce trebuie știut fără panică

Un caz de hantavirus confirmat la un tânăr transferat la Arad readuce în atenție riscurile asociate rozătoarelor, însă datele oficiale indică un risc scăzut și cazuri rare.

SANATATE
Publicat: 15 mai 2026 la 19:51
Actualizat: 28 august 2026 la 23:19
Hantavirus confirmat în România: ce trebuie știut fără panică

Hantavirus în România: 15 cazuri raportate între 2023 și 2026

Un caz de infecție cu hantavirus a fost raportat în România în 2026, la un pacient de aproximativ 25 de ani transferat din județul Bihor la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că nu este primul caz din țară: între 2023 și 2026 au fost înregistrate 15 cazuri. INSP evaluează riscul pentru populația generală ca fiind scăzut.

Cazul din Arad și datele INSP

Pacientul a fost transferat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad după apariția unor simptome care au ridicat suspiciuni medicale. Informațiile publice disponibile nu precizează tipul de hantavirus identificat și nici evoluția clinică a pacientului. (Adevărul)

Potrivit INSP, au fost raportate patru cazuri în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și unul în 2026, până la informarea din 6 mai, preluată de AGERPRES pe 7 mai. Totalul menționat de instituție pentru intervalul 2023–2026 este de 15 cazuri. Datele publicate nu indică faptul că episodul din 2026 ar fi primul din România. (Institutul Național de Sănătate Publică; AGERPRES)

Cum se transmite infecția

Hantavirusurile sunt asociate în principal cu rozătoarele infectate. Expunerea poate apărea prin contactul cu urina, fecalele sau saliva acestora, în special în spații închise, slab aerisite ori necurățate de mult timp. Magaziile, podurile, beciurile, depozitele și spațiile agricole se numără printre locurile în care poate exista un astfel de risc. (AGERPRES)

INSP recomandă reducerea contactului cu rozătoarele și descrie riscul pentru populația generală ca fiind scăzut. Un caz raportat izolat nu demonstrează, prin el însuși, existența unei transmiteri comunitare extinse. (INSP)

De ce a crescut interesul pentru hantavirus

Interesul internațional pentru infecție a crescut după relatările despre cazuri apărute pe o navă de croazieră din Oceanul Atlantic. Digi24 a relatat că Organizația Mondială a Sănătății anticipa apariția unor noi cazuri în perioada de incubație, în timp ce evaluările prezentate indicau un risc general scăzut pentru Europa. Aceste informații se referă la episodul internațional și nu stabilesc o legătură cu pacientul din România. (Digi24)

Simptomele trebuie evaluate medical

Infecțiile cu hantavirus pot provoca febră, frisoane, dureri de cap, dureri abdominale sau lombare, greață și alterarea stării generale. Unele forme pot afecta rinichii, iar cazurile severe pot necesita evaluare medicală rapidă. (Regina Maria)

Aceste manifestări nu sunt specifice hantavirusului și pot apărea și în alte afecțiuni. Diagnosticul se stabilește prin consult medical și investigații, nu pe baza informațiilor din presă sau a postărilor de pe rețelele sociale. Persoanele care dezvoltă simptome după o expunere relevantă la rozătoare trebuie să menționeze această expunere medicului.

Curățarea spațiilor cu urme de rozătoare

Riscul poate fi redus prin limitarea contactului cu rozătoarele și prin curățarea atentă a zonelor în care există urină, fecale sau materiale posibil contaminate. Recomandările prezentate de INSP includ:

  • aerisirea spațiului înainte de curățare;

  • umezirea și dezinfectarea suprafețelor și a reziduurilor înainte de îndepărtarea lor;

  • folosirea echipamentului de protecție și evitarea contactului direct cu excrementele;

  • evitarea măturării sau aspirării, pentru a nu ridica praful;

  • păstrarea alimentelor în recipiente închise;

  • apelarea la servicii specializate în cazul unei infestări importante.

Recomandările privind expunerea la rozătoare și curățarea spațiilor sunt menționate în informațiile publicate de INSP și preluate de AGERPRES. (INSP; AGERPRES)

Ce urmează

La 7 mai 2026, datele epidemiologice publicate indicau un caz raportat în România în acest an, în cadrul unui total de 15 cazuri înregistrate din 2023. INSP continuă monitorizarea situației, iar evaluarea clinică a pacientului rămâne în responsabilitatea echipei medicale.

Tipul de hantavirus și evoluția pacientului nu au fost precizate în informațiile publice disponibile. Aceste elemente nu pot fi stabilite din simptomele relatate sau prin comparația cu episodul internațional.

Persoanele care au intrat în contact cu rozătoare ori cu spații posibil contaminate și prezintă simptome ar trebui să discute cu un medic despre expunerea avută.

Cititorii care au trecut printr-o situație similară pot descrie experiența, fără a publica date medicale sau personale identificabile.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?

Datele disponibile arată o situație sporadică în intervalul 2023–2026: 15 cazuri raportate în patru ani, dintre care unul în 2026. Acest bilanț oferă un reper mai precis decât formularea potrivit căreia cazul de la Arad ar fi primul din România.

Pentru populație, informația cu utilitate imediată este legată de expunerea la rozătoare. Aerisirea, umezirea și dezinfectarea înainte de îndepărtarea reziduurilor și evitarea măturării sau aspirării sunt măsuri menționate pentru reducerea riscului în spațiile posibil contaminate.

Surse