Hantavirus în România: ce se știe despre cazul de la Arad și cât de mare este riscul real

Un caz suspect de hantavirus a readus subiectul în atenția publică în România, după ce un pacient internat la Arad a fost investigat pentru această infecție rară. Autoritățile cer însă calm: hantavirusul nu se comportă ca virusurile care au produs pandemii recente și nu se transmite ușor de la om la om.

SANATATEContinut asista si  generat cu AI (Inteligenta Artificiala)
Redacția WOW-Pulse
16 mai 2026
Continut asista si  generat cu AI (Inteligenta Artificiala)Hantavirus în România: ce se știe despre cazul de la Arad și cât de mare este riscul real

Cazul de la Arad se află în investigație epidemiologică și clinică, iar INSP a transmis că probele au fost trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. Până la rezultatele finale, cazul este tratat ca suspiciune. (News.ro)

Ce este hantavirusul?

Hantavirusul este o infecție asociată în principal cu rozătoarele. Oamenii se pot infecta prin contact cu urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate, mai ales în spații închise, prăfuite sau contaminate. CDC explică faptul că riscul apare inclusiv atunci când particule contaminate sunt ridicate în aer în timpul curățeniei. (CDC)

În România, hantavirusul nu este complet nou. INSP a transmis că în perioada 2023–2026 au fost înregistrate 15 cazuri: 4 în 2023, 3 în 2024, 7 în 2025 și 1 caz în 2026 până la comunicarea oficială din 6 mai. (Insp)

De ce nu este ca COVID-19?

Comparația cu pandemiile recente apare rapid pe internet, dar diferențele sunt mari.

COVID-19 s-a răspândit rapid pentru că se transmitea eficient de la om la om, prin contact respirator. Hantavirusul, în schimb, este legat în principal de expunerea la rozătoare și la urmele lăsate de acestea. Transmiterea între oameni este foarte rară și este asociată mai ales cu anumite tulpini, precum Andes virus, întâlnit în America de Sud. Reuters a relatat că focarul de pe nava MV Hondius a fost legat de Andes virus, iar OMS a subliniat că nu există semnale de risc pandemic comparabil cu COVID-19. (Reuters)

Nici cu gripa nu seamănă foarte mult. Gripa poate circula sezonier în comunitate și se transmite ușor între oameni. Hantavirusul nu are același tipar de răspândire în masă.

Cât de mare este riscul real?

Pentru populația generală, riscul este considerat scăzut, dar infecția trebuie luată în serios. INSP a precizat că riscul pentru populația generală din Europa, în contextul focarului internațional recent, este foarte scăzut. (Digi24)

Riscul crește mai ales pentru persoanele care intră în contact cu spații unde pot exista rozătoare: magazii, poduri, beciuri, depozite, hambare sau clădiri vechi.

Cum te protejezi?

Măsurile sunt simple:

  • evită contactul direct cu rozătoare sau urmele lor;

  • aerisește bine spațiile închise înainte de curățenie;

  • nu mătura uscat praful din zone posibil contaminate;

  • folosește mănuși și mască atunci când cureți spații vechi;

  • depozitează alimentele în recipiente închise;

  • cere ajutor specializat dacă există infestare cu rozătoare.

Concluzie

Hantavirusul trebuie tratat cu atenție, nu cu panică. Nu este un virus nou pentru România, nu se răspândește ca COVID-19 și nu există semnale că ar putea produce o pandemie. Dar cazul de la Arad arată că infecțiile rare pot deveni rapid subiecte virale atunci când informația circulă mai repede decât explicațiile medicale.

Pe scurt: grijă la rozătoare, igienă în spațiile vechi și informare din surse oficiale.