Emil Boc apără iarba netunsă de pe Someș. Clujenii văd însă și buruieni

Iarba înaltă de pe malurile Someșului, în cartierul Grigorescu, este lăsată intenționat să crească pentru a susține biodiversitatea, spune primarul Emil Boc. Explicația administrației nu închide însă discuția: pentru o parte dintre clujeni, problema nu este existența unei pajiști naturale, ci faptul că în unele zone imaginea din teren înseamnă mai degrabă scaieți, buruieni și vegetație neuniformă decât pajiștea cu flori evocată de primar.

Diferența este importantă. O pajiște urbană administrată pentru biodiversitate nu trebuie să arate precum un gazon tuns la câțiva centimetri, dar nici simpla absență a cosirii nu demonstrează, de una singură, că orice vegetație apărută pe teren reprezintă rezultatul dorit al unui proiect de biodiversitate.

Emil Boc susține că exact acesta este conceptul amenajării de pe Someș: intervenții rare, vegetație lăsată să evolueze și o cosire anuală, spre sfârșitul lunii octombrie.

Boc: „Aici nu trebuie să cosim iarba”

Primarul Clujului a răspuns public întrebărilor referitoare la vegetația crescută de pe malurile Someșului și a exclus varianta potrivit căreia Primăria nu ar mai putea sau nu ar mai dori să cosească zona.

„Și pot, și vreau să cosesc. Numai că aici nu trebuie. Adică aici nu trebuie să cosim iarba pentru că așa a fost gândit proiectul de la început”, a declarat Emil Boc.

Potrivit primarului, scopul este păstrarea unui spațiu în care natura să fie mai puțin controlată de intervențiile periodice specifice gazonului urban.

„Să putem avea un spațiu de biodiversitate, să vedem natura în toată splendoarea ei, cum arată până la urmă iarba aia verde de acasă, cum arată natura lăsată de Dumnezeu, să putem arăta și copiilor noștri nu numai gazon tuns, ci și natură”, a spus Boc.

Mesajul este unul atrăgător: flori, fluturi, albine și vegetație spontană într-un coridor verde de-a lungul râului. Numai că aici apare și întrebarea pe care imaginile atent alese cu o pajiște înflorită nu o rezolvă automat: arată toate porțiunile lăsate necosite ca o pajiște bogată în flori sau există și suprafețe dominate de buruieni și scaieți?

Nemulțumirea nu este neapărat că iarba nu e tunsă

Pentru mulți dintre cei care critică aspectul malurilor Someșului, alternativa nu este neapărat „gazon tuns la milimetru versus natură”.

O pajiște cu flori, insecte și vegetație diversă poate fi apreciată tocmai pentru caracterul său natural. Nemulțumirea apare atunci când anumite suprafețe sunt percepute ca fiind dominate de plante nedorite, scaieți sau vegetație crescută haotic.

Critici de acest fel nu sunt noi. În mai 2024, o publicație locală relata despre vegetația din Grigorescu și descria în teren „buruieni” și iarbă ajunsă la aproximativ jumătate de metru. Relatarea avea și o componentă politică, fiind prezentată împreună cu declarațiile unui reprezentant PSD Cluj, ceea ce impune prudență în interpretarea ei, însă arată că disputa privind aspectul efectiv al vegetației exista deja. (Foaia Transilvana)

Și în anii anteriori proiectul de amenajare a malurilor a fost contestat de o parte dintre locuitorii din Grigorescu, inclusiv în privința modului în care a fost transformat peisajul de lângă râu. (Actual Cluj)

💡 WoW Pulse | Pajiște pentru biodiversitate sau teren cu buruieni?

Cele două nu sunt automat același lucru. Faptul că un teren este cosit rar poate favoriza plantele cu flori și insectele, dar aspectul și valoarea ecologică depind de speciile care se dezvoltă și de modul în care zona este administrată. De aceea, întrebarea relevantă pentru Someș nu este doar „de ce nu se cosește?”, ci și ce vegetație se dezvoltă efectiv pe suprafețele lăsate necosite și dacă rezultatul corespunde conceptului prevăzut în proiect.

Primarul spune că se cosește o singură dată, la final de octombrie

Emil Boc afirmă că vegetația nu este abandonată complet. Potrivit explicației sale, aceste suprafețe sunt cosite o dată pe an.

„Și aici se cosește, dar o dată, undeva, la sfârșit de octombrie, pentru a întreține aceste pajiști sezoniere și pajiștile perene”, a explicat primarul.

Boc spune că modelul a fost preluat din alte state europene și că asemenea zone sunt create în special în apropierea râurilor, tocmai pentru a reduce intervenția umană și a favoriza biodiversitatea.

Această explicație clarifică de ce Primăria nu dorește tunderea frecventă. Nu răspunde însă complet criticii privind calitatea vegetației care se instalează între două cosiri.

Dacă obiectivul este o pajiște urbană biodiversă, discuția nu poate fi redusă doar la înălțimea ierbii. Contează și ce plante predomină, cum evoluează zona de la un sezon la altul și dacă este nevoie de intervenții selective pentru ca pajiștea proiectată să nu ajungă dominată de numai câteva specii.

Proiectul Someșului a prevăzut explicit biodiversitate

Conceptul invocat de Emil Boc nu a apărut acum. Amenajarea malurilor Someșului a fost prezentată încă din fazele proiectului drept una care urmărește mai mult decât realizarea unor alei și zone de promenadă.

Municipalitatea a vorbit despre spații verzi, vegetație, acces mai bun la râu și refacerea relației dintre oraș și Someș. Proiectul realizat în urma unui concurs internațional de soluții acoperă aproximativ 146.500 de metri pătrați de-a lungul mai multor sectoare ale râului. (servuscluj.ro)

Prin urmare, ideea unor zone mai naturale este compatibilă cu filosofia proiectului.

Dar faptul că biodiversitatea apare în concept nu transformă automat orice suprafață necosită într-o pajiște reușită. Rezultatul trebuie judecat și după ceea ce crește efectiv acolo, nu doar după intenția proiectantului sau după imaginile cele mai spectaculoase din perioada de înflorire.

Imaginile spectaculoase și realitatea de la firul ierbii

Emil Boc a mai prezentat, în iunie 2025, imagini cu malurile Someșului acoperite de vegetație și flori, argumentând că acestea justifică decizia de a nu cosi iarba. Presa locală a preluat atunci filmările și mesajul primarului. (Ştiri de Cluj)

Imaginile respective arată că există perioade și sectoare în care vegetația poate produce exact efectul urmărit: o zonă verde, înflorită și diferită de gazonul urban convențional.

Ele nu demonstrează însă că fiecare porțiune a malului arată astfel pe tot parcursul sezonului.

Aici este, de fapt, miezul discuției dintre administrație și clujenii nemulțumiți. Primăria vorbește despre principiul ecologic al pajiștii. Locuitorii care reclamă scaieții și buruienile vorbesc despre ceea ce văd concret în anumite locuri.

Cele două observații pot exista simultan.

„Să ne bucurăm de fluturi și de albine”

Emil Boc își apără ferm alegerea și susține că vegetația mai puțin controlată reprezintă o formă de respect pentru natură, nu neglijență.

„Dragi clujeni, hai să ne bucurăm de fiecare floare naturală, de fiecare frunză, să ne bucurăm de fluturi, să ne bucurăm de albine, să ne bucurăm de tot ceea ce înseamnă acest ecosistem de biodiversitate pe care îl avem pe mal”, a transmis primarul.

Argumentul biodiversității explică de ce o pajiște nu trebuie judecată după standardele unui gazon din parc. Dar tocmai dacă acesta este obiectivul declarat, întrebarea legitimă rămâne dacă toate suprafețele de pe malurile Someșului evoluează spre pajiștea diversă descrisă de administrație sau dacă unele dintre ele au nevoie de o gestionare mai atentă pentru ca „natura lăsată liberă” să nu însemne, pentru cei care trec zilnic pe acolo, în principal scaieți și buruieni.

Surse

• Primăria Cluj-Napoca – informațiile publice privind proiectul de amenajare a malurilor Someșului

• Știri de Cluj – mesajul și imaginile publicate de Emil Boc privind vegetația necosită (Ştiri de Cluj)

• Radio Cluj – nemulțumirile și explicațiile privind proiectul malurilor Someșului (Radio Romania Cluj)