Dreapta radicală câștigă teren în Europa. Merkel avertizează

Dreapta radicală și partidele naționaliste anti-establishment câștigă teren în mai multe state europene. AfD ajunge la 40% într-un sondaj din Saxonia-Anhalt, Rassemblement National conduce scenariile pentru primul tur al prezidențialelor franceze, iar AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot din România. În paralel, migrația continuă să provoace tensiuni politice și sociale, așa cum arată criza recentă din Ceuta, la frontiera Spaniei cu Marocul.

Pe acest fundal, Angela Merkel a lansat sâmbătă, 29 august 2026, la Berlin, un avertisment privind apărarea democrației. Mesajul fostului cancelar vine cu numai opt zile înaintea alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt, unde AfD conduce detașat în sondaje.

Merkel: „Trebuie să luptăm pentru această democrație”

Angela Merkel, cancelar al Germaniei între 2005 și 2021, a vorbit despre ascensiunea AfD și despre schimbarea climatului politic german.

„Cred că acum trebuie din nou să luptăm cu adevărat pentru această democrație”, a declarat Merkel.

Fostul cancelar a remarcat că AfD nu mai este un fenomen concentrat doar în estul țării și a vorbit despre influența tot mai mare a partidului asupra dezbaterii politice germane.

Intervenția sa vine înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt, programate pentru 6 septembrie, unde cele mai recente cifre arată o diferență considerabilă între AfD și partidele tradiționale.

AfD ajunge la 40% în Saxonia-Anhalt

Politbarometrul realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF între 25 și 27 august, pe un eșantion de 1.053 de persoane cu drept de vot, plasează AfD la 40%.

CDU este la 23%, Die Linke la 13%, SPD la 9%, Verzii la 6%, iar FDP și BSW la câte 3%. AfD are astfel un avans de 17 puncte procentuale față de CDU.

Datele complete și metodologia sunt publicate de Forschungsgruppe Wahlen – Politbarometer Sachsen-Anhalt.

În Saxonia-Anhalt există și un element important care depășește disputa electorală. Filiala regională AfD este clasificată oficial de serviciul pentru protecția Constituției drept „gesichert rechtsextremistisch”, adică extremistă de dreapta confirmată. Clasificarea a fost anunțată în 2023 și este menținută în documentele autorităților regionale.

💡 WoW Pulse | De ce este important cazul Saxonia-Anhalt?

AfD nu conduce doar un sondaj regional. Filiala partidului din acest land are o clasificare oficială de extremă dreapta, iar acum este cotată cu 40% înaintea alegerilor. Combinația dintre cele două elemente explică amploarea dezbaterii din Germania.

Franța: RN conduce scenariile pentru prezidențialele din 2027

Și în Franța, Rassemblement National pornește dintr-o poziție puternică înaintea următoarelor alegeri prezidențiale.

Un sondaj Ipsos bva publicat la 1 iunie 2026 a testat opt configurații pentru primul tur al scrutinului din 2027. În funcție de scenariu, Marine Le Pen sau Jordan Bardella obțin între 31% și 36%, candidatul RN fiind pe primul loc în toate variantele testate.

Cercetarea a fost realizată pe 27 și 28 mai, în rândul a 1.500 de persoane înscrise pe listele electorale. Rezultatele complete sunt disponibile la Ipsos bva – sondajul pentru prezidențialele franceze din 2027.

Ascensiunea RN este vizibilă și în rezultatele electorale. La scrutinul european din 9 iunie 2024, lista condusă de Jordan Bardella a obținut 31,37% din voturile exprimate în Franța.

Ceea ce fusese mult timp un partid aflat la marginea sistemului politic francez a devenit unul dintre principalii competitori pentru putere.

România: AUR se menține aproape de 40%

În România, AUR continuă să ocupe primul loc în sondajele pentru alegerile parlamentare.

Barometrul INSCOP Research din mai 2026 plasa partidul la 38,2% dintre respondenții care exprimă o opțiune, urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5%.

AUR fusese cotat cu 40,9% în ianuarie, 38% în martie și 37% în aprilie. Seria ultimelor luni arată astfel o susținere care se menține în jurul pragului de 40%, nu doar un vârf punctual.

Datele sunt publicate direct de INSCOP Research – intenția de vot din mai 2026.

Creșterea este remarcabilă și prin viteza cu care s-a produs. AUR, înființat în 2019, a intrat pentru prima dată în Parlament în 2020, iar șase ani mai târziu este cotat la aproape dublul scorului următorului partid în sondajul INSCOP.

Germania, Franța și România au contexte politice diferite, dar cifrele arată aceeași schimbare de fond: partidele naționaliste și de dreapta radicală nu mai ocupă un spațiu electoral marginal.

Migrația rămâne una dintre marile teme politice ale Europei

Ascensiunea acestor partide nu are o singură explicație. Economia, costul vieții, securitatea, războaiele din apropierea Europei și neîncrederea în partidele tradiționale cântăresc diferit de la o țară la alta.

Migrația rămâne însă una dintre temele cele mai sensibile.

Presiunea asupra frontierelor, integrarea migranților și funcționarea sistemului de azil sunt subiecte care au influențat campanii electorale în Germania, Franța, Italia, Austria, Țările de Jos și alte state europene.

Discuția nu se limitează la partidele radicale. Guverne și formațiuni de centru-dreapta au înăsprit, la rândul lor, pozițiile privind frontierele și azilul pe măsură ce presiunea electorală a crescut.

Ceuta: când presiunea migrației ajunge în stradă

Ceuta a devenit în această vară una dintre imaginile cele mai puternice ale tensiunilor provocate de migrație.

Enclava spaniolă de la frontiera cu Marocul s-a confruntat pe 30 și 31 iulie 2026 cu un aflux excepțional de persoane. Autoritățile spaniole au fost nevoite să organizeze centre temporare și proceduri suplimentare de identificare și înregistrare.

Pe 28 august, ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a solicitat Comisiei Europene sprijinul Frontex, Europol și al Agenției Uniunii Europene pentru Azil.

Madridul a cerut inclusiv zece agenți Frontex suplimentari pentru identificarea și procesarea persoanelor sosite la sfârșitul lunii iulie care nu trecuseră încă prin procedurile necesare, potrivit comunicatului oficial al Guvernului Spaniei din 28 august.

Criza a produs și tensiuni în rândul populației locale. Au avut loc proteste față de prezența migranților, iar poliția a intervenit pentru a separa manifestanții de zonele în care se aflau aceștia. Au fost raportate incidente, blocarea unor livrări de alimente și incendierea unor adăposturi improvizate.

Ceuta arată cât de repede o problemă de frontieră poate deveni una socială și apoi politică.

Nemulțumirea față de imigrație nu înseamnă, în sine, extremism. Controlul frontierelor și politica de azil sunt teme legitime ale dezbaterii democratice. Riscul apare atunci când tensiunea politică se transformă în violență sau ostilitate îndreptată împotriva unor grupuri de oameni.

Migrația contează, dar nu explică totul

Chiar sondajul din Saxonia-Anhalt arată că alegătorii care se îndreaptă spre partidele contestatare nu pot fi explicați printr-un singur subiect.

Printre problemele importante indicate de respondenți apar situația economică, șomajul și educația.

În alte state, costul vieții, locuințele, criminalitatea, imigrația sau nemulțumirea față de guvern au ponderi diferite.

Ceea ce se repetă este sentimentul unei părți a electoratului că partidele tradiționale nu mai oferă răspunsuri suficiente. Formațiunile anti-establishment au reușit să transforme această nemulțumire în vot.

O schimbare care nu mai poate fi considerată marginală

AfD la 40% într-un land german, RN la 31–36% în scenariile pentru primul tur prezidențial din Franța și AUR la 38,2% în România descriu trei realități politice diferite.

Privite împreună, însă, ele arată dimensiunea schimbării.

Partide care în urmă cu un deceniu se aflau la periferia sistemului politic au ajuns să conducă sondaje, să stabilească teme de campanie și să oblige formațiunile tradiționale să își schimbe discursul.

Aici se înscrie și avertismentul Angelei Merkel. Miza nu mai este doar prezența unor curente radicale în politica europeană, ci forța electorală pe care acestea au acumulat-o.

Migrația va rămâne probabil una dintre marile linii de confruntare. Ceuta arată presiunea care poate apărea atunci când frontierele sunt depășite de un aflux rapid, iar Germania, Franța și România arată cât de repede nemulțumirile sociale și politice pot modifica raportul de forțe electorale.

Surse

• Forschungsgruppe Wahlen – Politbarometer Sachsen-Anhalt, august 2026

• Ministerul de Interne din Saxonia-Anhalt – clasificarea și monitorizarea extremismului de dreapta

• Ipsos bva – sondaj pentru prezidențialele franceze din 2027

• INSCOP Research – Barometrul privind intenția de vot, mai 2026

• Guvernul Spaniei – solicitarea de sprijin european pentru Ceuta, 28 august 2026