Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Referendum în Islanda: „Nu” trece în față în cursa pentru UE
Islanda votează la limită pentru reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană. După numărarea a aproximativ 152.000 de voturi, tabăra „Nu” conduce cu 50,1%, însă rezultatul oficial nu este încă anunțat.
Islanda se îndreaptă spre un rezultat extrem de strâns în referendumul din 29 august 2026 privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În cele mai recente date disponibile duminică dimineață, 30 august, tabăra „Nu” conduce cu 50,1%, față de 49,9% pentru „Da”, după numărarea a aproximativ 152.000 de voturi. Numărătoarea nu este însă încheiată, iar rezultatul oficial nu poate fi încă anunțat.
„Nu” a recuperat avantajul în timpul nopții
Primele rezultate au favorizat tabăra care dorește redeschiderea negocierilor cu Bruxelles-ul. Pe măsură ce au fost numărate însă voturile din afara capitalei, raportul de forțe s-a schimbat.
La aproximativ 152.000 de voturi contabilizate, „Nu” ajunsese la 50,1%, iar „Da” la 49,9%. Reuters confirmă aceste date, citând postul public islandez RÚV. Autoritățile electorale au indicat că un rezultat suficient de sigur ar putea fi disponibil abia în cursul zilei de duminică. (Reuters)
Diferența de numai 0,2 puncte procentuale face ca fiecare lot de voturi rămas să conteze. Totuși, după încheierea numărării în Reykjavík, o parte importantă dintre voturile încă necentralizate proveneau din circumscripții unde tabăra „Nu” performase mai bine.
RÚV relata în cursul nopții că un politolog islandez considera deja mai probabilă victoria taberei „Nu”, dar sublinia că evoluția din circumscripția de Sud-Vest putea încă influența rezultatul. (RÚV)
Reykjavík și restul țării votează diferit
Una dintre cele mai interesante concluzii ale nopții electorale este ruptura geografică.
Capitala a fost mai favorabilă reluării negocierilor. În Reykjavík Sud, de exemplu, rezultatul final local a fost de 54,5% pentru „Da” și 45,5% pentru „Nu”.
Imaginea s-a schimbat puternic în unele regiuni din afara capitalei. În circumscripția Sud, rezultatele parțiale indicau aproximativ 60,1% pentru „Nu”, iar în Nord-Est „Nu” ajunsese la 59%.
Această diferență are legătură inclusiv cu structura economiei islandeze. În zonele unde pescuitul și agricultura au o greutate mai mare, temerile privind efectele unei eventuale aderări la UE sunt mai puternice.
💡 WoW Pulse | Islanda nu votează acum dacă intră în UE
Referendumul decide doar dacă Reykjavík reia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană. Chiar și în cazul unei victorii a taberei „Da”, Islanda nu ar deveni automat membră UE. Dacă negocierile ar produce un acord, populația ar urma să voteze din nou asupra aderării propriu-zise.
De ce spun unii islandezi „Da”
Argumentul taberei favorabile pornește de la o situație neobișnuită: Islanda este deja foarte integrată în Europa fără să fie membră UE.
Țara face parte din Spațiul Economic European și din spațiul Schengen. Islandezii beneficiază deja de libera circulație și de accesul la piața unică, iar o parte importantă a regulilor europene se aplică și în Islanda.
Susținătorii negocierilor spun că Reykjavík ajunge astfel să aplice numeroase norme europene fără să participe cu drepturi depline la adoptarea lor. Intrarea în UE ar oferi Islandei reprezentare directă în instituțiile europene și drept de vot asupra deciziilor comune.
Un alt argument este economic.
Islanda are propria monedă, coroana islandeză, iar economia sa relativ mică este expusă fluctuațiilor valutare. Dobânda-cheie a băncii centrale este în prezent de 8%, mult peste nivelul de 2,25% al Băncii Centrale Europene. Costul creditelor și al locuințelor a devenit astfel o temă importantă în campanie. (Reuters)
O parte dintre susținători văd integrarea mai profundă în UE și posibilitatea adoptării euro, pe termen lung, ca pe o cale către o mai mare stabilitate financiară.
Acest lucru nu înseamnă însă că aderarea la UE ar reduce automat dobânzile sau că Islanda ar adopta euro imediat. Condițiile economice ar depinde de procesul de aderare și de deciziile luate ulterior.
De ce tabăra „Nu” se teme de aderare
De partea cealaltă, principalul cuvânt al campaniei este controlul.
Pentru Islanda, pescuitul nu este doar o industrie. Este una dintre bazele economiei și o parte importantă a identității naționale. Țara și-a construit timp de decenii politica în jurul controlului propriilor ape și al cotelor de pescuit.
Adversarii aderării se tem că intrarea în UE ar muta o parte dintre aceste decizii în cadrul Politicii Comune în domeniul Pescuitului. Tocmai condițiile aplicabile apelor islandeze ar deveni unul dintre cele mai dificile capitole ale unor eventuale negocieri.
Problema este cu atât mai sensibilă cu cât Islanda are o istorie aparte în apărarea zonelor sale de pescuit, inclusiv disputele cu Marea Britanie cunoscute drept „războaiele codului” din secolul trecut.
Pentru o parte a electoratului, logica este simplă: Islanda are deja acces la piața europeană prin SEE, poate călători și face comerț cu UE, dar își păstrează controlul asupra pescuitului, monedei și altor politici importante. În această perspectivă, aderarea ar aduce obligații suplimentare fără beneficii suficient de mari pentru a justifica pierderea unei părți din autonomie.
Associated Press identifică pescuitul, agricultura și suveranitatea printre principalele motive ale opoziției, în timp ce susținătorii invocă stabilitatea economică și o poziție mai puternică a Islandei într-un mediu geopolitic tot mai nesigur. (AP News)
Disputa este, de fapt, despre ce model vrea Islanda
Referendumul scoate la suprafață două viziuni diferite asupra viitorului țării.
Tabăra „Da” spune, în esență: Islanda este deja în mare parte integrată cu UE, deci ar trebui să participe și la luarea deciziilor.
Tabăra „Nu” răspunde: tocmai actuala relație este avantajoasă, pentru că Islanda primește acces economic fără să cedeze atât de mult control politic.
Această diferență explică de ce o țară de aproximativ 400.000 de locuitori poate fi împărțită aproape perfect în două asupra unei chestiuni europene.
Un „Da” nu ar însemna aderare imediată
Procedura oficială este importantă pentru interpretarea rezultatului.
Potrivit site-ului oficial al referendumului, administrat de Comisia Electorală Națională, dacă „Da” obține majoritatea, Islanda reia negocierile cu Uniunea Europeană. Dacă negocierile produc un acord de aderare, acel acord ar urma să fie supus unui nou referendum. Ar fi necesare și modificări constituționale înainte ca Islanda să poată deveni stat membru. (Þjóðaratkvæðagreiðsla)
Dacă „Nu” câștigă, negocierile nu sunt reluate.
Referendumul actual este, juridic, consultativ, nu obligatoriu. Guvernul a promis însă că va respecta rezultatul.
Islanda a mai ajuns până la masa negocierilor
Relația complicată cu UE nu este nouă. Islanda a depus cererea de aderare în 2009, în urma crizei financiare care lovise puternic țara.
Negocierile au început în 2010, dar procesul a fost oprit după schimbarea climatului politic, iar subiecte precum pescuitul și agricultura au rămas printre cele mai dificile.
Mai bine de un deceniu mai târziu, aceleași întrebări au revenit: câtă autonomie este dispusă Islanda să împartă cu alte state europene și ce primește în schimb?
Răspunsul alegătorilor rămâne, cel puțin duminică dimineață, la limită. La cele mai recente date verificate, „Nu” conduce cu 50,1% la 49,9%, iar rezultatul final nu fusese încă confirmat.
