Ascultă articolul
Deținerea de droguri: opoziție față de dezincriminarea propusă
Proiectul de transformare a deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție este contestat de procurori, politicieni și specialiști.
Procurorul general Cristina Chiriac, fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, parlamentari din PSD, PNL și AUR și medicul Radu Țincu contestă proiectul care ar transforma deținerea de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție. Reacțiile vizează consecințele asupra anchetelor împotriva traficanților, protejarea tinerilor și capacitatea serviciilor de tratament.
Inițiativa celor trei senatori propune înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi contravenționale. Disputa privește atât eficiența pedepselor aplicate consumatorilor, cât și instrumentele pe care autoritățile le-ar păstra pentru identificarea rețelelor de distribuție.
Cristina Chiriac: tratamentul consumatorilor poate exista alături de răspunderea penală
Parchetul General a transmis vineri, 9 octombrie 2026, un punct de vedere nefavorabil adoptării inițiativei în forma analizată. Documentul comunicat de procurorul general Cristina Chiriac pune accentul pe sănătatea publică și protejarea minorilor și tinerilor.
Instituția consideră că relaxarea sancțiunilor, fără studii de impact și mecanisme alternative funcționale, riscă să afecteze politica națională antidrog. Argumentează că cererea susține piața ilicită, iar investigarea achiziționării și deținerii poate contribui la identificarea distribuitorilor.
Parchetul susține diferențierea consumatorilor de traficanți și accesul la consiliere, tratament și reintegrare. Consideră însă că aceste măsuri pot funcționa concomitent cu instrumentele penale. Cere și evaluarea efectelor modificărilor asupra procedurilor de anchetă și termenelor de prescripție.
Radu Marinescu propune soluții intermediare, fără dezincriminare
Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu admite că inițiativa pornește și de la probleme reale: nevoia de îngrijire a persoanelor dependente și consecințele sociale și profesionale ale unei condamnări.
Se opune însă dezincriminării, care riscă, în opinia sa:
„să afecteze tocmai lupta împotriva traficului sau să încurajeze consumul, mai ales în sfera drogurilor de mare risc”.
Marinescu susține că eliminarea riscului penal ar putea reduce disponibilitatea consumatorilor de a contribui la identificarea rețelelor.
Ca alternative, propune o repartizare mai bună a competențelor organelor de anchetă și îmbunătățirea mecanismelor care permit soluționarea cazurilor cu gravitate redusă fără sancțiuni disproporționate. Cere, în paralel, consolidarea prevenției și a asistenței medicale, psihologice și sociale.
Marcel Vela, Diana Tușa și Corneliu Ștefan critică relaxarea
Marcel Vela, din PNL, anunță că nu va vota inițiativa:
„EU NU VOI VOTA niciodată așa ceva”.
El afirmă că proiectul nu a fost discutat sau aprobat în structurile partidului. Poziția sa evidențiază dezacordul dintre liberali, în condițiile în care Cătălin-Daniel Fenechiu este unul dintre inițiatori.
Deputata PSD Diana Tușa critică dezincriminarea înainte de dezvoltarea unei rețele suficiente de tratament, reabilitare și prevenție. Consideră că prioritățile trebuie să fie sprijinul pentru persoanele dependente, prevenția în școli și combaterea traficanților.
Prim-vicepreședintele PSD Corneliu Ștefan se declară categoric împotriva relaxării legislației. Acesta cere intensificarea acțiunilor împotriva rețelelor de distribuție, împreună cu măsuri concrete de prevenție și tratament.
Răzvan Biro cere respingerea proiectului
Deputatul AUR Răzvan Biro solicită explicit respingerea propunerii legislative B544/2026.
Acesta invocă riscul normalizării consumului și posibilitatea ca persoane implicate în distribuție să încerce să prezinte drogurile deținute ca fiind destinate consumului propriu. Biro susține că ajutorul medical și psihologic pentru persoanele dependente trebuie dezvoltat fără eliminarea răspunderii penale pentru aceste fapte.
Radu Țincu și Patriarhia avertizează asupra mesajului transmis tinerilor
Medicul Radu Țincu, specialist în terapie intensivă–toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, se pronunță împotriva relaxării propuse.
Într-un interviu acordat Basilica pe 9 octombrie, critică lipsa pragurilor cantitative și susține că aceasta ar putea îngreuna delimitarea deținerii pentru consum propriu de trafic. Exprimă rezerve și față de mesajul asociat spațiilor de consum supravegheat, considerând că acestea ar putea diminua percepția pericolelor.
Patriarhia Română a exprimat îngrijorare printr-un comunicat din 8 octombrie. Cere ca schimbările legislative să protejeze copiii și tinerii și să nu prezinte folosirea drogurilor drept un comportament lipsit de gravitate.
Comunicatul subliniază și necesitatea compasiunii și sprijinului pentru persoanele afectate de dependențe, fără să formuleze explicit o cerere de respingere a proiectului.
Motivarea senatorilor: tratament și resurse orientate către traficanți
Proiectul a fost inițiat de Victoria Stoiciu, senatoare neafiliată, Cristian Ghinea, senator USR, și Cătălin-Daniel Fenechiu, senator PNL.
În expunerea de motive, aceștia susțin că sancționarea penală a deținerii pentru consum propriu nu reduce eficient consumul. Invocă cercetări internaționale care, potrivit interpretării lor, nu stabilesc o legătură între severitatea legislației și un consum mai redus.
Autorii consideră că dosarele privind consumatorii încarcă poliția, parchetele și instanțele, în detrimentul combaterii rețelelor. Invocă și efectele cazierului asupra angajării și reintegrării.
Inițiatorii estimează că schimbarea ar încuraja accesarea voluntară a tratamentului, ar reduce presiunea asupra penitenciarelor și ar permite finanțarea prevenției și asistenței din amenzi.
Acestea sunt beneficii anticipate în fundamentarea proiectului. Autorii precizează că deținerea pentru consum propriu ar rămâne ilegală, iar traficul ar continua să fie infracțiune.
Ce se schimbă față de pedepsele actuale
Propunerea ar modifica natura răspunderii juridice, nu doar cuantumul unei sancțiuni.
Faptă pentru consum propriu | Regimul actual, potrivit articolului 4 | Regimul propus, în forma de bază |
|---|---|---|
Deținerea drogurilor de risc | Închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală | Contravenție, cu amendă de 1.000–1.500 de lei |
Deținerea drogurilor de mare risc | Închisoare de la 6 luni la 3 ani | Contravenție, cu amendă de 1.500–3.000 de lei |
Amenda penală este o pedeapsă pentru o infracțiune. Amenda contravențională ar sancționa o faptă scoasă din sfera penală. Proiectul prevede confiscarea drogurilor și posibilitatea evaluării consumatorilor pentru includerea în programe de asistență.
Cooperarea cu anchetatorii: ce mecanism juridic ar fi afectat
Legislația actuală include un stimulent pentru cooperare. Articolul 15 al Legii nr. 143/2000 prevede reducerea la jumătate a limitelor pedepsei pentru persoana care, în timpul urmăririi penale, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere a altor persoane implicate în infracțiuni legate de droguri.
Forma propusă păstrează acest mecanism pentru infracțiunile rămase în lege, dar nu îl mai aplică faptelor de deținere pentru consum propriu transformate în contravenții. Această schimbare poate susține discutarea pierderii unui stimulent pentru cooperare; nu demonstrează, singură, că anchetele vor deveni mai dificile sau mai costisitoare.
WoW Pulse Perspective
Opinie editorială
În opinia WoW Pulse, evaluarea proiectului trebuie să țină cont de informațiile pe care autoritățile le pot obține de la consumatori despre furnizori. Eliminarea răspunderii penale ar înlătura, pentru deținerea destinată consumului propriu, stimulentul reducerii pedepsei prin cooperare. Considerăm că acest efect merită analizat înainte de schimbarea legii. Nu există însă o obligație generală a consumatorului de a se autoincrimina sau de a denunța un traficant.
Combaterea dependenței cere servicii accesibile de tratament, sprijin pentru familii, prevenție și oportunități reale de reintegrare. Considerăm că aceste mecanisme trebuie consolidate înaintea relaxării sancțiunilor. În lipsa lor, schimbarea încadrării riscă să fie percepută ca o diminuare a gravității deținerii pentru consum propriu. Accesul la ajutor medical nu garantează, singur, renunțarea la consum.
Nici economiile anticipate pentru sistemul judiciar nu ar trebui considerate certe. Reducerea dosarelor privind consumatorii poate elibera resurse, dar acest avantaj ar putea fi diminuat dacă identificarea furnizorilor necesită investigații mai lungi, în urma reducerii cooperării. Aceasta este o posibilitate care trebuie evaluată, nu o consecință demonstrată a proiectului.
📌 Citește și pe WoW Pulse
Surse
Senatul României - inițiatorii și stadiul proiectului B544/2026
Senatul României - expunerea de motive a celor trei senatori
Portal Legislativ - Legea nr. 143/2000 și regimul sancțiunilor penale
AGERPRES - punctul de vedere al Parchetului General transmis de Cristina Chiriac
Mediafax - poziția lui Radu Marinescu și alternativele propuse
Patriarhia Română - comunicatul privind proiectul de dezincriminare
