Bolojan, despre Ziua Drapelului: „Patriot nu este cel care face paradă”

Ilie Bolojan a criticat ideea transformării patriotismului într-o obligație ceremonială sancționată cu amenzi, după ce a fost întrebat joi, 10 septembrie 2026, la B1 TV, despre proiectul legislativ care stabilește noi reguli pentru Ziua Drapelului Național. Premierul interimar a susținut că patriotismul se manifestă prin responsabilitate, muncă și respectarea obligațiilor publice, nu prin gesturi demonstrative impuse prin lege.

Poziția lui Bolojan vine după readucerea pe agenda Camerei Deputaților a proiectului PL-x 465/2023, care prevede inclusiv ca oficialitățile participante la ceremonia de Ziua Drapelului să sărute tricolorul. Refuzul ar putea fi sancționat cu o amendă între 5.000 și 10.000 de lei.

Bolojan: patriotismul trebuie gestionat „într-o manieră discretă”

Întrebat la B1 TV despre această inițiativă, Ilie Bolojan a legat patriotismul de comportamentul concret al unei persoane și de felul în care aceasta își îndeplinește responsabilitățile.

Premierul interimar a făcut o paralelă și cu manifestarea credinței, argumentând că gesturile publice își pierd valoarea dacă nu sunt susținute de comportamentul de zi cu zi.

„Partea de credință, partea de patriotism, ele se gestionează într-o manieră discretă, într-o manieră personală”, a declarat Ilie Bolojan la B1 TV.

Mesajul său a devenit și mai explicit când a vorbit despre persoanele care ocupă funcții publice. În această situație, consideră Bolojan, participarea la ceremonii și gesturile simbolice nu pot înlocui administrarea corectă a banilor și proiectelor publice.

„Degeaba te duci în Piața Tricolorului, săruți drapelul, participi la toate manifestările, dacă atunci când ești pe o funcție publică îți bați joc de banii publici, nu duci proiectele până la capăt.”

„Patriot nu este cel care face paradă”

Bolojan a prezentat apoi propria definiție a patriotismului, mutând accentul de la ceremonii către responsabilitatea individuală.

Pentru el, patriotismul poate însemna munca unei persoane care își întreține familia sau activitatea unui funcționar care își îndeplinește corect atribuțiile, chiar dacă acesta nu participă la manifestări publice.

„Patriot nu este cel care face paradă de acest lucru, ci omul care își întreține familia, care merge și lucrează din greu”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a inclus în aceeași categorie funcționarul care „își face datoria acolo în birou”, prezentând acest comportament drept o formă concretă de patriotism.

Poziția exprimată la B1 TV nu reprezintă o respingere a ceremoniilor dedicate simbolurilor naționale. Bolojan a spus că manifestările publice sunt firești, dar a avertizat asupra transformării lor într-un exces.

„Manifestările publice sunt cât se poate de normale, dar a ne duce într-un exces nu cred că ne ajută.”

💡 WoW Pulse | Ce contestă, de fapt, Bolojan?
Bolojan nu contestă Ziua Drapelului sau organizarea ceremoniilor publice. Critica sa vizează transformarea unor gesturi simbolice într-o măsură a patriotismului, în special atunci când acestea devin obligații legale însoțite de sancțiuni. În viziunea prezentată la B1 TV, conduita unui demnitar sau funcționar și modul în care acesta își exercită atribuțiile au o relevanță mai mare decât participarea demonstrativă la ceremonii.

Ce prevede proiectul pentru Ziua Drapelului

Proiectul aflat la Camera Deputaților merge mult dincolo de actuala formă de celebrare a zilei de 26 iunie.

Textul stabilește un ceremonial detaliat pentru Ziua Drapelului Național și prevede amenajarea unor spații publice denumite „Piața Tricolorului” în municipiile reședință de județ și în municipiul București.

În cadrul ceremoniei, după prezentarea și binecuvântarea drapelului, oficialitățile participante ar urma să se așeze în ordinea protocolară și să sărute Drapelul Național. Refuzul unui oficial ar putea atrage o amendă între 5.000 și 10.000 de lei.

Proiectul introduce obligații și pentru administrațiile locale. Neamenajarea „Pieței Tricolorului” în condițiile prevăzute de text ar putea fi sancționată cu amenzi între 10.000 și 30.000 de lei.

Și instituțiile media sunt vizate. Textul prevede sancțiuni între 10.000 și 20.000 de lei pentru anumite situații în care obligațiile de difuzare stabilite pentru Ziua Drapelului nu sunt respectate.

Ceremonii speciale sunt prevăzute inclusiv în unitățile de învățământ.

Proiectul nu este încă lege

Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2023 și este semnată de 71 de parlamentari din mai multe grupuri politice. Senatul a adoptat-o în 2023 prin împlinirea termenului constituțional de adoptare, iar proiectul a ajuns ulterior la Camera Deputaților, care este camera decizională.

Readucerea sa pe agenda parlamentară a relansat dezbaterea tocmai din cauza caracterului obligatoriu al unor ceremonii și a nivelului sancțiunilor propuse.

Declarația lui Ilie Bolojan introduce astfel în dispută o delimitare între respectul pentru simbolurile naționale și impunerea prin lege a modului în care acest respect trebuie manifestat: pentru premierul interimar, patriotismul se măsoară în primul rând prin responsabilitatea cu care oamenii își fac datoria.