Alimentele s-au scumpit în medie cu 6,78% în mai 2026 față de aceeași lună din 2025, însă unele produse uzuale au înregistrat creșteri mult mai mari. Cafeaua a avut cel mai ridicat avans dintre alimentele menționate, urmată de ouă, lapte, pâine, carnea de bovine și produsele zaharoase. În aceeași perioadă, rata anuală a inflației a ajuns la 10,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Alimentele s-au scumpit diferit de la un produs la altul
Media de 6,78% pentru alimente descrie evoluția unei categorii statistice și nu înseamnă că fiecare produs s-a scumpit în aceeași proporție. Pentru consumatori, diferența este importantă: produsele cumpărate frecvent pot avea creșteri peste media categoriei.
| Produs sau categorie | Variație anuală, mai 2026 față de mai 2025 |
|---|---|
| Cafea | +21,12% |
| Ouă | +14,12% |
| Lapte de vacă | Aproape +12% |
| Carne de bovine | +11,58% |
| Zahăr și produse zaharoase | +10,59% |
| Pâine | +8,18% |
| Total mărfuri alimentare | +6,78% |
Valorile pentru produsele individuale și media categoriei sunt raportate pe baza datelor INS citate de Digi Economic. (Digi Economic)
Ce înseamnă o creștere medie de 6,78% pentru buget
Un exemplu simplu arată diferența dintre media statistică și cheltuiala efectivă. Dacă aceeași structură de cumpărături alimentare ar fi costat ipotetic 500 de lei în mai 2025, aplicarea unei creșteri medii de 6,78% ar duce suma la 533,90 lei în mai 2026.
Calculul este doar o ilustrare a mediei și nu reprezintă factura unei familii. Costul real poate fi mai mare sau mai mic, în funcție de produsele cumpărate, cantități, mărci, promoții și frecvența achizițiilor. O gospodărie care cumpără mai multă cafea, ouă sau lapte poate resimți o majorare peste media alimentelor.
Creșterea lunară a alimentelor a fost de 0,32%
Față de aprilie 2026, prețurile alimentelor au crescut cu 0,32%. Avansul lunar este mai redus decât variațiile anuale ale unor produse, dar se adaugă scumpirilor acumulate în ultimele 12 luni. Pentru cumpărător, efectul se vede în suma totală de pe bon, nu într-un singur procent izolat.
Alimentele au avut o creștere medie mai mică decât celelalte mari categorii urmărite în calculul inflației. Serviciile s-au scumpit cu 13,53%, iar mărfurile nealimentare cu 12,54% față de mai 2025. Chiar și așa, alimentele au o greutate vizibilă în buget deoarece sunt cumpărate constant, spre deosebire de multe cheltuieli ocazionale. (Romania Journal)
Inflația anuală a ajuns la 10,9%
Indicele prețurilor de consum din mai 2026 a fost de 100,58% față de aprilie. Asta înseamnă o creștere lunară a prețurilor de 0,58%, nu o rată anuală de 100,58%. De la începutul anului, prețurile au avansat cu 3,7%, iar rata anuală a inflației a fost de 10,9%. (INS)
Rata anuală a crescut de la 10,7% în aprilie la 10,9% în mai 2026. Trading Economics, pe baza datelor INS, indică faptul că acesta a fost cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. În același timp, inflația alimentară a încetinit față de luna precedentă, însă prețurile unor produse precum cafeaua, zahărul, dulciurile și produsele de morărit și panificație au rămas peste nivelul din urmă cu un an. (Trading Economics)
De ce se simte diferit inflația în fiecare gospodărie
Rata generală de 10,9% include alimente, mărfuri nealimentare și servicii, în timp ce fiecare familie are propria structură de consum. O gospodărie care cheltuiește o parte mai mare din venit pe mâncare și utilități poate resimți mai puternic scumpirile decât ar sugera media națională.
Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat, pentru Digi Economic, că presiunea este amplificată de ponderea importantă a alimentelor și utilităților de bază în bugetele românilor. La aceste cheltuieli se adaugă evoluțiile din energie, carburanți și servicii, ceea ce limitează banii disponibili pentru alte nevoi. (Digi Economic)
