Inflația scade la 8,2%, dar prețurile continuă să crească

Rata anuală a inflației a coborât puternic în iulie 2026, la 8,2%, de la 10,4% în iunie, însă această scădere nu înseamnă că prețurile au început să se reducă. Din contră, în iulie față de iunie, prețurile de consum au crescut cu încă 0,58%, potrivit datelor publicate pe 12 august de Institutul Național de Statistică. (INSSE)

Aici apare paradoxul care contează cel mai mult pentru buzunarul românilor: inflația poate să scadă în același timp în care oamenii continuă să plătească mai mult. Ritmul anual al scumpirilor încetinește, dar nivelul prețurilor rămâne ridicat, iar unele cheltuieli importante — carburanții, chiriile sau anumite alimente și servicii — continuă să avanseze mult peste media generală.

Inflația scade, dar asta nu înseamnă ieftiniri

Când rata anuală a inflației coboară de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, diferența de 2,2 puncte procentuale arată că prețurile cresc mai lent față de aceeași perioadă a anului trecut.

Nu înseamnă însă că prețurile s-au întors la nivelul din 2025.

INS arată chiar că indicele prețurilor de consum din iulie față de iunie a fost 100,58%, ceea ce înseamnă o creștere lunară de 0,58%. (INSSE)

Cu alte cuvinte, „inflația scade” și „prețurile cresc” pot fi simultan adevărate.

💡 WOW PULSE | DE CE NU SIMȚIM IMEDIAT SCĂDEREA INFLAȚIEI

Dacă un produs costa 100 de lei și s-a scumpit puternic anul trecut, o inflație mai mică anul acesta nu îl readuce automat la 100 de lei.

Scăderea inflației înseamnă încetinirea ritmului de scumpire, nu ștergerea scumpirilor deja acumulate.

În iulie 2026, rata anuală a coborât, dar prețurile de consum au crescut cu încă 0,58% față de luna precedentă. (INSSE)

Serviciile rămân cea mai fierbinte zonă a prețurilor

Datele INS arată o diferență importantă între marile categorii de consum.

În iulie 2026, față de aceeași lună din 2025, serviciile s-au scumpit cu aproximativ 13,6%, mult peste media generală a inflației.

Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere anuală de aproximativ 7,9%, iar alimentele de aproximativ 5%.

Această structură explică de ce inflația „personală” poate fi foarte diferită de cifra națională de 8,2%: o familie care cheltuiește mai mult pe transport, chirie și servicii poate resimți o presiune mult mai mare decât una al cărei buget este concentrat în alte categorii.

Chiriile, motorina și benzina ies din media inflației

Cele mai spectaculoase variații anuale se găsesc mult peste rata generală.

Datele detaliate ale INS indică o creștere de aproximativ 42,4% pentru chiriile măsurate în coșul IPC, comparativ cu iulie 2025.

Și carburanții au avut creșteri puternice:

• motorina: +30,7%;

• benzina: +23,1%.

Aceste valori sunt importante tocmai pentru că arată limitele unei singure cifre generale: 8,2% este media unui coș foarte larg, nu procentul cu care s-a scumpit fiecare produs sau serviciu.

În plus, indicatorul INS privind chiriile trebuie citit ca o componentă statistică a indicelui prețurilor de consum și nu trebuie confundat automat cu evoluția tuturor anunțurilor de închiriere de pe piața imobiliară.

Cafeaua și ouăle continuă să se simtă în coșul zilnic

Și în zona alimentelor există produse care cresc mult peste media categoriei.

Potrivit datelor INS pentru iulie, cafeaua era cu aproximativ 19% mai scumpă decât cu un an înainte, ouăle cu circa 14%, iar carnea de porc cu aproximativ 11,6%.

Acesta este unul dintre motivele pentru care experiența de la supermarket poate intra aparent în contradicție cu știrea că inflația „a scăzut”.

Media alimentelor poate coborî, în timp ce anumite produse cumpărate frecvent rămân cu scumpiri de două cifre.

Energia explică o parte din scăderea bruscă a ratei anuale

Scăderea puternică a ratei anuale trebuie privită și prin ceea ce economiștii numesc efect de bază.

BNR anticipase încă din prima parte a anului 2026 că rata anuală a inflației va rămâne ridicată până în lunile iulie-august și că ulterior efectele statistice ale șocurilor din vara anului 2025 vor modifica puternic comparația anuală. (BNR)

În 2025, eliminarea plafonării tarifelor la energia electrică și modificările de taxe au produs salturi importante ale prețurilor. BNR estima că numai eliminarea plafonării energiei electrice și majorarea unor impozite indirecte au avut o contribuție majoră la inflația de la sfârșitul anului 2025. (BNR)

Pe măsură ce lunile cu acele creșteri puternice intră în baza de comparație, rata anuală poate coborî repede chiar dacă nivelul efectiv al facturilor nu revine la cel anterior scumpirilor.

Aceasta este cheia pentru înțelegerea datelor din iulie.

BNR nu a reacționat cu o reducere imediată a dobânzii

Cu numai două zile înainte de publicarea datelor INS, Consiliul de administrație al BNR a analizat din nou evoluția inflației.

Pe 10 august 2026, banca centrală a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară, considerând că procesul inflaționist rămâne suficient de important pentru a justifica prudență. (BNR)

BNR arată că rata anuală a inflației intrase deja pe o traiectorie de reducere și urmărește efectele de bază, evoluția prețurilor energetice, petrolului, politicilor fiscale și costurilor din economie. (BNR)

Faptul că inflația coboară nu înseamnă, așadar, că presiunile asupra prețurilor au dispărut.

Cifra de 8,2% nu este „inflația fiecărei familii”

Acesta este poate cel mai important mod de a privi noile date.

INS construiește IPC pe baza unui coș reprezentativ de bunuri și servicii consumate de gospodării. Indicele măsoară evoluția generală a prețurilor, nu bugetul exact al fiecărui român. (INSSE Statistics)

O familie care:

• plătește chirie;

• folosește zilnic automobilul;

• cumpără frecvent produse cu scumpiri peste medie;

poate resimți în propriul buget o creștere a costurilor mai mare decât rata generală de 8,2%.

În schimb, o gospodărie cu o structură diferită de consum poate avea o experiență mai apropiată sau chiar sub media statistică.

De aceea, inflația oficială și „inflația simțită” nu sunt neapărat identice.

Ce trebuie urmărit în lunile următoare

Scăderea de la 10,4% la 8,2% este importantă, dar nu spune singură că episodul inflaționist s-a încheiat.

Pentru populație, semnalul mai puternic va apărea atunci când se vor combina trei lucruri: reducerea ratei anuale, creșteri lunare foarte mici și temperarea categoriilor care afectează direct bugetele — servicii, carburanți și alimente.

BNR a aprobat pe 10 august noul Raport asupra inflației, iar prezentarea trimestrială detaliată este programată pentru 13 august 2026. Prin urmare, eventualele noi prognoze numerice ale băncii centrale trebuie citate după publicarea integrală a raportului, nu anticipate înainte de prezentarea oficială. (BNR)

Surse

Institutul Național de Statistică – 12 august 2026: comunicatul oficial privind Indicele Prețurilor de Consum în iulie 2026, rata anuală a inflației și evoluția detaliată a prețurilor. https://insse.ro/cms/

Institutul Național de Statistică – baza de date IPC: metodologia și seriile oficiale privind indicele prețurilor de consum. https://statistici.insse.ro/shop/?page=ipc1

Banca Națională a României – 10 august 2026: hotărârile Consiliului de administrație privind politica monetară și evaluarea evoluției inflației. https://www.bnr.ro/25726-2026-08-10-hotarari-ale-ca-al-bnr-pe-probleme-de-politica-monetara

Banca Națională a României – Raportul asupra inflației, februarie 2026: analiza efectelor de bază și a șocurilor produse de energia electrică și modificările fiscale asupra traiectoriei inflației în 2026. https://www.bnr.ro/uploads/2026-02-18prezentareraportasuprainflatiei-februarie2026_fisierpdf_405_1771410504.pdf