Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Cine construiește primul tunel de autostradă din România. Inginerii care au străpuns Alpii lucrează acum și în Carpați
Tunelul Momaia, primul tunel de autostradă din România, este construit de PORR Construct, cu tehnologie austriacă și expertiză acumulată în marile proiecte de tuneluri din Europa.
Primul tunel de autostradă din România este aproape gata, însă puțini știu cine se află în spatele acestui proiect. Tunelul Momaia, de pe Lotul 4 al Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), nu este construit exclusiv cu expertiză locală. România lucrează alături de unele dintre cele mai experimentate companii europene în domeniul tunelurilor, firme care au construit autostrăzi și galerii prin Alpi și care aduc acum aceeași experiență în Carpați.
Mai mult decât un simplu șantier, Autostrada Sibiu–Pitești a devenit un transfer de tehnologie și know-how într-un domeniu în care România nu avea până acum experiență: construcția tunelurilor rutiere pentru autostrăzi.
România nu construiește singură primul tunel
Tunelul Momaia este executat de PORR Construct, filiala românească a grupului austriac PORR AG, una dintre cele mai vechi și mai importante companii de construcții din Europa.
Fondată în 1869, compania are peste 150 de ani de experiență și desfășoară proiecte în Austria, Germania, Elveția, Polonia, Cehia, Norvegia și România.
În comunicatul prin care a anunțat câștigarea contractului pentru Lotul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, conducerea PORR preciza că proiectul va beneficia de „know-how-ul acumulat în construcția de tuneluri și drumuri”, experiență dobândită în marile proiecte europene. (PORR)
Compania nu este la primul proiect din România. PORR a construit și Lotul 1 Sibiu – Boița, inaugurat în 2022, iar succesul acelui contract a cântărit în obținerea Lotului 4, unde se află și primul tunel rutier de autostradă din țară. (PORR)
Primul tunel al României este construit cu expertiză internațională
Din exterior, șantierul pare unul obișnuit.
În realitate, în spatele lucrărilor se află echipe multidisciplinare formate din specialiști în geologie, inginerie geotehnică, construcții subterane, instalații și siguranță rutieră.
Reprezentanții PORR au arătat, în cadrul prezentărilor publice dedicate proiectului, că la Tunelul Momaia lucrează echipe internaționale și că experiența acumulată în tunelurile alpine este folosită acum și în România. (LinkedIn)
Nu este întâmplător.
Austria este una dintre țările europene cu cea mai mare tradiție în construcția tunelurilor montane, iar experiența acumulată acolo este transferată acum și pe șantierele din Carpați.
Tehnologia vine din Alpi
Tunelul Momaia nu este construit printr-o metodă inventată în România.
Constructorii folosesc NATM (New Austrian Tunnelling Method), cunoscută în limba română drept Noua Metodă Austriacă de Construire a Tunelurilor.
Această tehnologie a fost dezvoltată în Austria și este folosită de zeci de ani la tunelurile rutiere și feroviare din Alpi.
Principiul este diferit față de metodele clasice.
În loc ca muntele să fie tratat exclusiv ca un obstacol, inginerii folosesc rezistența naturală a rocii pentru stabilizarea galeriei. Excavarea se face etapizat, iar după fiecare avans sunt montate ancore, plase metalice, beton torcretat și senzori care monitorizează permanent comportamentul masivului stâncos.
Metoda este considerată standardul european pentru lucrările executate în teren montan dificil și este folosită și pe celelalte loturi ale Autostrăzii Sibiu–Pitești. (PORR)
Momaia este doar începutul
Tunelul Momaia este impresionant prin faptul că este primul.
Nu este însă și cel mai dificil.
Autostrada Sibiu–Pitești va avea în total nouă tuneluri, iar cele mai complexe se află pe secțiunile montane dintre Boița și Cornetu, unde relieful este mult mai dificil decât pe Lotul 4.
Acolo nu mai este vorba despre străpungerea unui deal, ci despre traversarea efectivă a masivului carpatic prin galerii, viaducte și excavații de mare amploare.
Următorul examen: constructorii din Turcia
Dacă primul tunel este construit de austriecii de la PORR, cea mai dificilă secțiune a autostrăzii este realizată de asocierea MAPA – CENGIZ, două dintre cele mai mari companii de infrastructură din Turcia.
Cele două firme au participat la proiecte de autostrăzi, aeroporturi, poduri și tuneluri în Turcia și în alte state din regiune, iar experiența acumulată în teren montan a fost unul dintre motivele pentru care au câștigat contractul pentru Lotul 2 Boița – Cornetu.
Acesta este considerat de specialiști cel mai dificil tronson rutier construit vreodată în România.
Pe doar 31,3 kilometri vor fi realizate:
7 tuneluri;
48 de poduri și viaducte;
aproape 13 kilometri de structuri suspendate;
milioane de metri cubi de excavații. (PORR)
Practic, aproape jumătate din traseu nu va fi construit direct pe sol.
România învață ceea ce alte state fac de zeci de ani
Poate cea mai importantă schimbare adusă de Autostrada Sibiu–Pitești nu este una care se vede imediat din mașină.
România învață să construiască infrastructură montană la standarde europene.
În trecut, țări precum Austria, Elveția și Italia au investit zeci de ani în dezvoltarea tehnologiilor pentru tuneluri și viaducte.
Acum, prin colaborarea cu firme internaționale, această experiență ajunge și pe șantierele românești.
Este unul dintre motivele pentru care proiectul este urmărit cu atenție de întreaga industrie a construcțiilor.
Nu se construiește doar o autostradă.
Se formează echipe, se transferă tehnologii și se acumulează experiență care va putea fi folosită și la viitoarele proiecte de infrastructură.
Urmează o nouă premieră: „cârtița”
Pe Lotul 3 Cornetu – Tigveni este pregătit un alt pas important.
Pentru Tunelul Poiana este prevăzută utilizarea unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), cunoscut popular drept „cârtița”.
Este aceeași tehnologie folosită la marile tuneluri europene și la proiectele moderne de metrou, iar folosirea ei în România va reprezenta o nouă etapă în construcția infrastructurii rutiere montane.
Primul tunel este aproape gata. Experiența rămâne în România
Tunelul Momaia va intra în istorie ca primul tunel construit pe o autostradă românească.
Dar poate cel mai important câștig nu este galeria de 1,35 kilometri.
Este experiența acumulată.
După finalizarea acestui proiect, România nu va avea doar primul tunel de autostradă, ci și ingineri, specialiști și echipe care vor fi participat la realizarea unei lucrări executate după standardele folosite de decenii în Austria și în alte state europene.
Iar această experiență va fi esențială pentru celelalte opt tuneluri care vor traversa Carpații și pentru viitoarele proiecte de infrastructură din România.
