Consiliul de administrație al Băncii Europene de Investiții a aprobat, la 15 iulie 2026, un împrumut de 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Proiectul, estimat la aproximativ 3,2 miliarde de euro, presupune oprirea reactorului pentru lucrări majore și ar urma să îi prelungească durata de exploatare până în jurul anului 2060.
Decizia BEI a fost anunțată pe 16 iulie 2026 de Nuclearelectrica. Aprobarea finanțării reprezintă un pas important pentru proiect, dar nu este echivalentă cu tragerea efectivă a banilor. Comunicatul se referă la aprobarea împrumutului de către boardul BEI, în timp ce utilizarea fondurilor depinde de etapele contractuale și de implementarea proiectului.
Un proiect de 3,2 miliarde de euro pentru prelungirea exploatării
Valoarea totală estimată a retehnologizării este de aproximativ 3,2 miliarde de euro, potrivit Băncii Europene de Investiții. Împrumutul aprobat de BEI acoperă aproximativ un sfert din costul proiectului.
Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996 și are o capacitate de aproximativ 706 MW. În prezent, reactorul asigură aproape 9% din producția de energie electrică a României, ceea ce face ca oprirea sa temporară să aibă o importanță directă pentru echilibrul producției naționale.
„Unitatea 1 retehnologizată înseamnă încă 9% pe an din energia curată, sigură și stabilă a României pentru perioada 2030–2060”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Din perspectiva proiectului, obiectivul nu este creșterea capacității reactorului, ci menținerea producției nucleare a Unității 1 pentru încă aproximativ 30 de ani. Astfel, investiția urmărește să evite pierderea pe termen lung a unei capacități care contribuie anual cu aproape o zecime la producția de electricitate a țării.
Lucrările pregătitoare au început, iar reactorul va fi oprit
Lucrările civile pregătitoare au început în 2025 și au continuat în 2026. Etapa actuală include obținerea autorizațiilor, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, precum și achiziția materialelor și echipamentelor necesare.
Intervențiile majore sunt planificate în intervalul 2027–2030. În această perioadă, Unitatea 1 va fi oprită pentru lucrări complexe, printre care înlocuirea tuburilor reactorului, instalarea unor componente noi și efectuarea testelor tehnologice.
Calendarul trebuie citit ca o perioadă de implementare a lucrărilor, nu ca o dată unică de repornire. După finalizarea intervențiilor și a testelor, reactorul este estimat să revină în exploatare în 2030. Până atunci, producția realizată în mod normal de Unitatea 1 nu va mai fi disponibilă în sistem.
Finanțarea combină împrumuturi și fonduri proprii
Proiectul este susținut printr-o combinație de fonduri proprii ale Nuclearelectrica, împrumuturi și garanții oferite de instituții financiare internaționale, agenții de credit pentru export și bănci comerciale, potrivit informațiilor publicate de Economica.net.
Pentru etapa preliminară, Nuclearelectrica a semnat la 24 septembrie 2025 un contract de împrumut de 540 de milioane de euro cu un sindicat bancar condus de JP Morgan SE.
Împreună cu finanțarea de 800 de milioane de euro aprobată de BEI, aceste împrumuturi însumează aproximativ 1,34 miliarde de euro. Totuși, suma nu trebuie confundată cu banii deja încasați: cei 540 de milioane de euro provin dintr-un contract semnat, iar finanțarea BEI era, la momentul anunțului, aprobată de boardul instituției.
BEI include Cernavodă în finanțările strategice europene
Împrumutul pentru Unitățile de la Cernavodă a fost inclus într-un pachet de finanțări aprobat de Grupul BEI, cu o valoare totală de 17,4 miliarde de euro. Pachetul vizează proiecte legate de autonomia energetică, competitivitate și infrastructuri strategice europene.
Instituția europeană a confirmat că suma de 800 de milioane de euro este destinată modernizării reactorului nuclear românesc. Detaliile BEI despre pachetul de finanțare plasează proiectul de la Cernavodă în strategia europeană de consolidare a securității energetice.
De la intrarea în exploatare, Unitatea 1 a produs peste 150 de milioane de MWh de energie electrică. Potrivit Nuclearelectrica, activitatea reactorului a contribuit la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 145 de milioane de tone de dioxid de carbon.
