Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Criză la Cernavodă: barje scufundate pentru a salva reactorul 2
Două barje au fost scufundate în Dunăre pentru a redirecționa apa spre Cernavodă și a menține Unitatea 2 în funcțiune încă două-trei zile.
Operațiune contracronometru pe Dunăre pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă. Două dintre cele patru barje pregătite pentru devierea unei părți din debitul fluviului au fost scufundate, iar autoritățile continuă intervenția sâmbătă, 8 august 2026. Miza este câștigarea câtorva zile într-un moment în care nivelul foarte scăzut al Dunării pune presiune asupra alimentării cu apă a centralei.
Primele două barje au fost amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar alte două urmează să fie poziționate în amonte, potrivit Digi24.
Scopul este formarea unor praguri artificiale care să determine o parte mai mare din apa Dunării să se îndrepte spre traseul necesar alimentării zonei Cernavodă.
De ce sunt scufundate intenționat barje în Dunăre?
La prima vedere, soluția pare spectaculoasă: autoritățile scufundă deliberat patru barje pentru a modifica local modul în care curge apa.
Conform explicațiilor specialiștilor citate de Digi24, barjele sunt poziționate oblic față de direcția curentului pentru formarea a două praguri artificiale.
Aceste obstacole trebuie să favorizeze redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche, intervenția urmărind în final o creștere a nivelului apei disponibil pentru Centrala Nucleară Cernavodă.
Primele două barje au fost deja scufundate, iar operațiunea pentru celelalte două continuă.
Focus Press confirmă că primele două structuri au fost poziționate pentru redirecționarea debitului Dunării către brațul vechi.
Cât timp poate câștiga Cernavodă?
Aici apare partea cea mai sensibilă a operațiunii.
Scufundarea celor patru barje nu rezolvă definitiv problema nivelului scăzut al Dunării. Estimările comunicate în acest moment indică un câștig de numai câteva zile.
Emil Macovei, director tehnic în cadrul Nuclearelectrica, a declarat că, în funcție de prognozele actuale, intervenția ar putea permite centralei să câștige aproximativ două-trei zile de funcționare.
Anterior, alte intervenții — inclusiv lucrări în zona Bala și operațiuni de dragare — au dus la obținerea unui surplus de nivel al apei.
Autoritățile speră acum ca noile praguri artificiale să producă o creștere suplimentară suficientă pentru a prelungi funcționarea Unității 2.
De ce are nevoie o centrală nucleară de atât de multă apă?
Apa Dunării este esențială pentru funcționarea Centralei de la Cernavodă, fiind utilizată în sistemele necesare exploatării unităților.
Documentele oficiale ale Nuclearelectrica confirmă că atât Unitatea 1, cât și Unitatea 2 utilizează apă din Dunăre.
Când nivelul fluviului scade foarte mult, problema nu este că reactorul devine automat nesigur, ci că exploatarea normală poate ajunge la limitele tehnice stabilite.
Acest lucru este important pentru a evita o interpretare alarmistă: o eventuală oprire determinată de nivelul Dunării este o măsură operațională și de siguranță, nu echivalentul unui accident nuclear.
Nuclearelectrica are proceduri și praguri stabilite pentru situațiile în care nivelul apei nu mai permite funcționarea normală a unei unități.
Reactorul 2 este în centrul operațiunii
Eforturile actuale sunt concentrate asupra menținerii în funcțiune a Unității 2.
Reactorul a mai trecut în acest an printr-o perioadă importantă de indisponibilitate. Pe 4 mai 2026, Unitatea 2 s-a deconectat automat de la rețea din cauza unei probleme la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii.
După înlocuirea transformatorului și efectuarea testelor necesare, unitatea a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național pe 30 mai 2026, conform unui comunicat oficial Nuclearelectrica.
Compania preciza atunci că oprirea respectivă nu a avut impact asupra securității nucleare, personalului, populației sau mediului.
Actuala problemă este diferită: presiunea vine din exteriorul centralei, de la nivelul extrem de scăzut al Dunării.
Ce se întâmplă dacă apa continuă să scadă?
Aceasta este întrebarea esențială.
Dacă intervențiile nu aduc suficientă apă, iar nivelul Dunării continuă să coboare, Unitatea 2 ar putea fi oprită în mod controlat, conform procedurilor tehnice.
Directorul centralei, Romeo Urjan, a transmis însă că autoritățile nu operează în prezent cu un „scenariu negru”, iar siguranța nucleară nu trebuie confundată cu problema disponibilității reactorului pentru producerea de electricitate.
Există un precedent relevant. Într-un comunicat privind o perioadă de ape foarte scăzute, Nuclearelectrica explica faptul că oprirea unei unități la atingerea unui prag tehnic nu înseamnă că reactorul rămâne fără posibilitatea de răcire. Sistemele de securitate sunt proiectate pentru menținerea răcirii și după oprirea producției.
De ce este Cernavodă atât de importantă pentru România?
Centrala Nucleară Cernavodă este una dintre principalele surse de electricitate ale țării.
Cele două unități nucleare aflate în exploatare livrează o parte semnificativă din energia electrică produsă în România și oferă o sursă de producție relativ constantă, care nu depinde de soare sau vânt.
Importanța unei singure unități poate fi observată și din datele Comisiei Europene. În aprilie 2026, Comisia Europeană preciza că Unitatea 1, cu o capacitate de 706 MW, asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României.
Prin urmare, indisponibilitatea unui reactor nuclear important poate obliga sistemul energetic să compenseze energia lipsă prin alte capacități de producție sau prin importuri, în funcție de situația concretă din rețea.
O luptă pentru câțiva centimetri de apă
Operațiunea cu barjele vine după o succesiune de intervenții neobișnuite provocate de seceta severă și debitul redus al Dunării.
Autoritățile au încercat să îmbunătățească circulația apei prin lucrări în zona brațului Bala și prin dragare. Acum, cele patru barje trebuie să funcționeze practic ca niște obstacole controlate, capabile să modifice local distribuția debitului.
Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a precizat că soluția a fost propusă de specialiștii de la Apele Române și că după scufundarea următoarelor două barje sunt așteptate efecte suplimentare asupra nivelului apei.
💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Nu este vorba doar despre patru barje scufundate în Dunăre. În joc este funcționarea uneia dintre cele mai importante surse de electricitate ale României.
Intervenția arată cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura energetică în fața unei secete severe: specialiștii încearcă să modifice local debitul fluviului pentru a obține suficientă apă și a menține reactorul în funcțiune.
La fel de important: situația actuală nu indică un accident nuclear sau o pierdere a controlului asupra reactorului. Riscul imediat este unul operațional și energetic — dacă apa nu mai permite continuarea exploatării în limitele stabilite, Unitatea 2 poate fi oprită controlat.
Iar câștigul estimat după scufundarea barjelor este deocamdată redus: aproximativ două-trei zile, dacă intervenția produce efectele calculate de specialiști.
Operațiunea este în desfășurare sâmbătă, 8 august 2026, iar rezultatul va depinde atât de efectul celor patru barje asupra debitului, cât și de evoluția nivelului Dunării în următoarele zile. Informațiile privind funcționarea Unității 2 și nivelul apei pot fi actualizate pe măsură ce autoritățile publică noi date.
