Centura Clujului ține pe loc mai mult decât traficul

Centura Metropolitană a Clujului nu mai este doar povestea unei șosele promise de aproape un deceniu. În 2026, proiectul a intrat într-o etapă și mai complicată: vechiul contract a fost denunțat, lucrarea a fost împărțită în șase loturi și scoasă din nou la licitație, iar termenele pentru depunerea ofertelor au început deja să fie împinse spre finalul verii. Între timp, documente oficiale ale Primăriei arată că inclusiv unele dezvoltări urbanistice sunt legate de realizarea infrastructurii rutiere majore, inclusiv a centurii.

Aceasta este poate perspectiva cea mai importantă după cei nouă ani de promisiuni și blocaje prezentați într-o analiză publicată duminică, 9 august, de Adevărul: întârzierea centurii începe să însemne mai mult decât timp pierdut în trafic. Ea influențează modul în care Clujul poate continua să se dezvolte.

Noile licitații au început deja să fie amânate

După problemele contractuale apărute la începutul anului, Primăria Cluj-Napoca a schimbat strategia și a relansat proiectul împărțindu-l în șase loturi distincte.

Scopul era ca firmele specializate să poată concura separat pentru diferite sectoare și ca întregul proiect să nu mai depindă de un singur contract uriaș.

Numai că și noul calendar începe să alunece.

Conform calendarului actualizat prezentat la sfârșitul lunii iulie de Media9 și de publicațiile de specialitate, termenele unor proceduri au fost prelungite:

Lotul 2: termenul a fost mutat până la 14 august 2026;
Loturile 3 și 4: termenul indicat este 19 august;
Lotul 5: de la 10 august la 9 septembrie 2026;
Lotul 6: termenul a ajuns la 14 septembrie 2026.

Asta nu înseamnă automat că proiectul este din nou blocat. Prelungirea termenelor în procedurile complexe de achiziție poate apărea inclusiv în urma solicitărilor de clarificări sau a modificărilor documentației.

Înseamnă însă că momentul în care vor putea fi evaluate ofertele, desemnați constructorii și semnate contractele se deplasează, la rândul său, mai târziu în calendar.

Cât mai așteaptă Clujul centura promisă?

Aceasta este întrebarea care revine după aproape un deceniu de proceduri.

Centura Metropolitană a fost gândită ca una dintre soluțiile majore pentru preluarea traficului care astăzi traversează Cluj-Napoca și pentru conectarea mai eficientă a localităților din zona metropolitană.

Proiectul nu înseamnă doar o șosea ocolitoare clasică. Include zeci de kilometri de drum principal și drumuri de legătură, noduri rutiere, tuneluri și conexiuni cu marile zone de dezvoltare ale municipiului.

În mai, Actual de Cluj arăta că numai cele cinci loturi aflate atunci în procedură însumau contracte estimate la miliarde de lei.

De exemplu, Lotul 2 era estimat la aproximativ 1,18 miliarde de lei, Lotul 3 la aproximativ 1,08 miliarde, Lotul 4 la aproape 888 de milioane, Lotul 5 la aproximativ 489 de milioane, iar Lotul 6 la aproape 669 de milioane de lei.

Fiecare dintre contractele respective are prevăzută o durată de 48 de luni, dintre care 17 luni pentru proiectare și 31 pentru execuție.

Cu alte cuvinte, chiar și după desemnarea constructorilor, vorbim despre lucrări programate să se întindă pe mai mulți ani.

Centura începe să apară și în ecuația dezvoltării imobiliare

Aici apare o perspectivă mai puțin discutată.

Un document oficial al Consiliului Local Cluj-Napoca, Hotărârea nr. 20 din 20 ianuarie 2026, privind o dezvoltare urbanistică din zona Borhanci, leagă explicit una dintre fazele investiției de creșterea capacității infrastructurii rutiere.

Documentul Primăriei Cluj-Napoca stabilește că realizarea construcțiilor de locuințe din etapa a doua poate avea loc ulterior anului 2026 sau după executarea unor lucrări de infrastructură — fiind menționată explicit Centura Metropolitană — care să crească capacitatea de circulație în zona Borhanci – Romul Ladea – Constantin Brâncuși – Fagului.

Este un detaliu important.

Traficul existent este deja suficient de problematic încât infrastructura viitoare apare în condițiile impuse unor noi dezvoltări urbane.

Asta schimbă perspectiva asupra întârzierilor: centura nu ar trebui doar să reducă ambuteiajele existente, ci să creeze și capacitatea necesară pentru extinderea unui oraș care continuă să construiască.

Fără drumuri noi, dezvoltarea orașului riscă să-și atingă limitele

Cluj-Napoca și localitățile din jur s-au extins puternic, iar cele mai mari proiecte de infrastructură trebuie să recupereze această dezvoltare.

Florești este exemplul evident, dar aceeași presiune apare și în sudul și estul municipiului, în zone precum Borhanci, Sopor sau Bună Ziua.

Centura este proiectată tocmai pentru a crea conexiuni între aceste zone fără ca toate deplasările să fie împinse către străzile existente din interiorul orașului.

Loturile relansate în 2026 arată acest lucru foarte clar.

Conform datelor publicate de Actual de Cluj, traseul include conexiuni cu Florești, Spitalul Regional, Calea Turzii, zona viitorului Spital Pediatric, Sopor, Bulevardul Muncii și variantele ocolitoare din estul municipiului.

Centura este, prin urmare, și o infrastructură pe care sunt construite alte planuri de dezvoltare ale Clujului.

Un contract uriaș a fost înlocuit cu șase licitații

Actuala situație vine după episodul care a zguduit proiectul la începutul lui 2026.

Primăria semnase în mai 2025 contractul de proiectare și execuție pentru principalele tronsoane ale centurii cu asocierea condusă de Dimex.

Ulterior, compania bosniacă Integral Inženjering, care apărea în asociere, a informat municipalitatea că nu ar fi semnat documentele prin care participa la licitație.

Primăria a prezentat public, în clarificările oficiale din 5 februarie 2026, corespondența contradictorie dintre companii și documentele pe baza cărora fusese încheiat contractul.

Municipalitatea a ajuns ulterior la denunțarea unilaterală a contractului și la reluarea procedurilor.

Situația juridică nu a dispărut însă complet. Dimex a atacat în instanță decizia Primăriei, iar Actual de Cluj relata în iunie că municipalitatea a introdus prevederi specifice în noile documentații de licitație pentru situația în care rezultatul litigiului ar afecta procedurile relansate.

Într-un colț al proiectului, lucrurile totuși se mișcă

Imaginea nu este exclusiv una de blocaj.

Tronsonul 1, care include modernizarea DN1 între Cluj-Napoca și Florești, a avansat separat, iar în primăvară municipalitatea anunța că lucrările pentru configurarea celor șase benzi din zona respectivă se apropie de finalizare.

În același timp, continuă și procedurile de expropriere.

Pagina oficială a Primăriei Cluj-Napoca dedicată exproprierilor arată că în 2026 au continuat formalitățile pentru imobilele afectate de proiectul Drum Transregio Feleac TR35 – Centura Metropolitană și drumurile sale de legătură.

Așadar, proiectul nu este abandonat. Problema este viteza cu care poate trece de la proceduri, exproprieri și licitații la șantierul de mare infrastructură așteptat de clujeni.

Ce urmează în august și septembrie

Următoarele săptămâni sunt importante tocmai din acest motiv.

Dacă actualul calendar va fi menținut, în august și septembrie ar trebui să se închidă perioadele de depunere a ofertelor pentru mai multe dintre loturile mari.

Abia apoi începe însă evaluarea ofertelor.

Urmează desemnarea câștigătorilor, perioada în care rezultatele pot fi contestate și, dacă procedurile se încheie fără noi blocaje, semnarea contractelor.

De aceea, simplul fapt că o licitație ajunge la termenul-limită nu înseamnă că utilajele intră imediat pe traseu.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Centura Metropolitană nu mai este doar despre câte minute pierd șoferii în trafic. Întârzierile pot influența inclusiv cât și unde mai poate crește Clujul.
Un document oficial al Consiliului Local condiționează deja o etapă a unei dezvoltări din Borhanci de apariția infrastructurii capabile să suporte traficul suplimentar, menționând inclusiv Centura Metropolitană.
În același timp, procedurile pentru marile loturi continuă, dar mai multe termene au fost împinse în august și septembrie. După nouă ani, întrebarea nu mai este doar când va avea Clujul o centură, ci câte alte proiecte și zone ale orașului vor ajunge să depindă de ea.

În acest moment, o perspectivă mai relevantă decât simpla cronologie a celor nouă ani este tocmai aceasta: Clujul continuă să se dezvolte, în timp ce infrastructura care ar trebui să susțină această dezvoltare încearcă încă să treacă de etapa licitațiilor.