Valul de căldură care a afectat Europa de Vest la sfârșitul lunii iunie și începutul lunii iulie a fost asociat cu aproximativ 3.700 de decese în exces în Franța, Belgia și Țările de Jos. Estimarea preliminară reunește aproximativ 2.200 de decese în Franța, 600 în Belgia și 900 în Țările de Jos. Ea descrie diferența dintre mortalitatea observată în timpul episodului și nivelul estimat pentru o perioadă comparabilă.
„Decesele în exces” nu reprezintă un bilanț al persoanelor a căror cauză oficială a fost consemnată drept insolație. Indicatorul include și decesele în care temperaturile ridicate au contribuit la agravarea unor boli cardiovasculare, respiratorii sau a altor afecțiuni cronice.
Cum trebuie interpretată estimarea de 3.700 de decese
Cele trei valori naționale însumează aproximativ 3.700 de decese în exces, însă cifrele sunt rotunjite și nu constituie un bilanț definitiv. Estimarea se bazează pe date privind mortalitatea și temperaturile înregistrate în fiecare țară, comparate cu nivelul de mortalitate așteptat în condiții obișnuite.
O astfel de analiză măsoară impactul statistic al unui episod de căldură asupra populației. Ea nu poate stabili că fiecare deces inclus în calcul a fost provocat exclusiv de temperaturile extreme. În cazul unei persoane cu afecțiuni preexistente, canicula poate fi unul dintre factorii care accelerează sau agravează evoluția bolii.
Franța concentrează cea mai mare parte a estimării
Franța are cea mai mare contribuție la bilanțul estimat, cu aproximativ 2.200 de decese în exces. În Belgia, calculul indică circa 600 de decese, iar în Țările de Jos, aproape 900.
Diferențele dintre țări nu reflectă doar intensitatea temperaturilor. Ele pot fi influențate și de dimensiunea populației, de structura de vârstă, de durata expunerii, de condițiile locale și de capacitatea sistemelor medicale și de protecție civilă de a interveni rapid.
Datele privind mortalitatea pot fi revizuite după centralizarea raportărilor medicale și administrative. Din acest motiv, valoarea de peste 3.700 de decese trebuie citită ca o estimare preliminară, nu ca un număr final de victime.
Temperaturi extreme și măsuri de urgență
În timpul episodului, mai multe state europene au raportat temperaturi de peste 40°C. Autoritățile au emis alerte de caniculă și au introdus măsuri adaptate nivelului de risc, de la avertizări pentru populație până la restricții locale.
În Franța, sute de școli au fost închise temporar. Italia și Spania au emis avertizări privind riscurile pentru sănătate, în timp ce Portugalia s-a confruntat cu incendii de vegetație favorizate de temperaturi ridicate și de secetă.
Aceste măsuri nu elimină riscul, dar pot reduce expunerea în intervalele cu temperaturi maxime. Impactul asupra sănătății depinde nu doar de valoarea atinsă în timpul zilei, ci și de durata episodului și de posibilitatea ca organismul să se răcorească pe timpul nopții.
Cine este cel mai vulnerabil la caniculă
Persoanele vârstnice, copiii mici și bolnavii cronici se numără printre cei mai expuși efectelor temperaturilor extreme. Riscul este mai mare și pentru persoanele care locuiesc singure, lucrează în aer liber sau nu au acces la spații răcoroase.
Canicula poate provoca deshidratare severă și insolație și poate agrava afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În cazul persoanelor vulnerabile, semnele de agravare pot apărea rapid, mai ales atunci când temperaturile rămân ridicate mai multe zile consecutiv.
De ce orașele pot fi mai afectate
În mediul urban, asfaltul, betonul și clădirile absorb și păstrează căldura. Noaptea, suprafețele construite eliberează lent energia acumulată, iar temperaturile scad mai puțin decât în zonele rurale.
Acest fenomen, cunoscut drept „insulă de căldură urbană”, prelungește expunerea organismului la stres termic. Lipsa spațiilor verzi, ventilarea redusă dintre clădiri și accesul inegal la aer condiționat pot amplifica diferențele dintre cartiere și categorii sociale.
Europa se încălzește mai rapid decât media globală
Organizația Meteorologică Mondială și programul european Copernicus au indicat Europa drept continentul care se încălzește cel mai rapid. Pe acest fond, episoadele de căldură extremă au devenit mai frecvente și mai intense, iar riscurile pentru sănătatea publică au crescut.
Schimbările climatice nu explică singure fiecare episod de caniculă și nu permit atribuirea automată a fiecărui deces temperaturilor ridicate. Ele modifică însă probabilitatea și intensitatea unor astfel de evenimente, ceea ce face ca sistemele de avertizare, planurile pentru populația vulnerabilă și accesul la spații răcoroase să devină tot mai importante.
Estimarea de peste 3.700 de decese în exces rămâne preliminară. Valoarea poate fi modificată după publicarea și centralizarea datelor complete privind mortalitatea din Franța, Belgia și Țările de Jos.
