Boc explică relocarea din Pata Rât: „Muncă și educație”

Primarul Emil Boc spune că familiile relocate din Pata Rât nu primesc gratuit apartamente în proprietate, ci devin chiriași ai unor locuințe cumpărate de municipalitate. Accesul este condiționat de existența unui loc de muncă și de participarea copiilor la școală, iar beneficiarii care nu își achită obligațiile pot fi evacuați prin procedurile legale.

Clarificările au fost făcute joi, 6 august 2026, în timpul ședinței ordinare a Consiliului Local Cluj-Napoca, transmisă și pe pagina oficială de Facebook a lui Emil Boc.

Primarul a răspuns astfel îngrijorărilor apărute după anunțarea planului prin care administrația intenționează să cumpere locuințe de pe piața liberă și să reducă până în 2030 fenomenul locuirii informale din Pata Rât.

Boc: „Este, în primul rând, o problemă umană”

Emil Boc a afirmat că situația din Pata Rât este mai veche de anul 2000 și că administrația încearcă să rezolve nu doar o problemă administrativă, ci una umană și socială.

„Orașul și-a propus ca până în 2030 să rezolve o problemă socială scadentă, pe care o cunoaștem și care datează dinainte de anii 2000. Este o problemă umană, mai întâi, apoi una socială.”

Declarația integrală și contextul intervenției au fost redate și de Monitorul de Cluj.

Strategia municipalității presupune dispersarea familiilor în Cluj-Napoca și în localitățile din zona metropolitană, nu construirea unei alte comunități izolate care să reproducă segregarea existentă.

Apartamentele rămân în proprietatea publică

Boc a insistat că persoanele selectate nu sunt împroprietărite.

Locuințele sunt cumpărate de Primărie sau prin proiectele derulate împreună cu structurile metropolitane, rămân în patrimoniul public și sunt oferite în regim de închiriere.

„Locuințele nu sunt în proprietate, sunt în chirie. Nu se împroprietărește peste noapte cineva.”

Apartamentele pot fi achiziționate atât în municipiul Cluj-Napoca, cât și în zona metropolitană, în funcție de prețurile pieței și de bugetul disponibil.

Planul aprobat de Consiliul Local urmărește dobândirea a 350 de locuințe noi între 2026 și 2030, pe lângă fondul deja existent. Detaliile programului și etapele estimate au fost prezentate în documentarea privind strategia pentru Pata Rât.

Două condiții: loc de muncă și copiii la școală

Potrivit primarului, familiile care intră în program trebuie să respecte două condiții esențiale:

cel puțin un venit stabil, astfel încât să poată plăti chiria, întreținerea și utilitățile;
frecventarea școlii de către copii.

„Integrarea nu poate fi altfel decât prin muncă și educație.”

Boc susține că existența unui loc de muncă demonstrează capacitatea familiei de a suporta cheltuielile curente, iar școlarizarea copiilor este necesară pentru a limita transmiterea excluziunii sociale de la o generație la alta.

Locuințele nu sunt, așadar, acordate fără condiții și nici nu elimină obligațiile financiare ale beneficiarilor.

Neplata poate duce la evacuare

Primarul a mai spus că familiile relocate sunt supuse acelorași reguli aplicate oricărui chiriaș din fondul locativ public.

„Ca orice cetățean al acestui oraș, cine nu plătește este evacuat, după procedurile legale.”

Evacuarea nu se produce automat, ci numai prin procedurile prevăzute de lege și de contractul de închiriere. Mesajul administrației este însă că beneficiarii nu primesc un regim special în privința chiriei, întreținerii și utilităților.

Boc: 110 apartamente și aproape 600 de persoane relocate

În intervenția din 6 august, Emil Boc a afirmat că au fost cumpărate până acum 110 apartamente, în care au fost mutate aproape 600 de persoane din Pata Rât.

„Am relocat deja 110 familii, adică 110 apartamente au fost cumpărate. Aproape 600 de persoane au fost relocate din zona Pata Rât.”

Primarul susține că programul nu a generat probleme importante legate de plata cheltuielilor sau de integrarea în comunitățile în care au ajuns familiile.

„Nu avem probleme în oraș cu privire la neplata cheltuielilor sau probleme de altă natură. Ceea ce demonstrează că integrarea s-a produs.”

Acesta este bilanțul prezentat de edil. Administrația nu a publicat în cadrul intervenției o evaluare independentă, detaliată, privind situația fiecărei familii relocate.

Locuințele sociale noi nu sunt rezervate Pata Râtului

Boc a respins și afirmațiile potrivit cărora noile locuințe sociale construite de municipalitate ar fi destinate exclusiv persoanelor relocate din Pata Rât.

Apartamentele sociale realizate de Primărie vor fi repartizate tuturor clujenilor eligibili, pe baza criteriilor sociale aprobate de Consiliul Local.

Această categorie este distinctă de programul prin care sunt cumpărate locuințe de pe piața liberă pentru reducerea așezărilor informale.

Municipalitatea susține că își continuă în paralel programele pentru persoanele vulnerabile, inclusiv construirea de locuințe sociale, acordarea unei mese calde elevilor și sprijinul pentru plata chiriei.

Ajutor de până la 300 de euro pentru chirie

Edilul a amintit că unele persoane aflate în dificultate pot beneficia și de sprijin pentru plata chiriei, în limita criteriilor stabilite de municipalitate.

Ajutorul poate ajunge la echivalentul a 300 de euro, fără ca beneficiarul să primească o locuință în proprietate. Programul este destinat persoanelor care îndeplinesc condițiile sociale aprobate de autoritățile locale.

Planul mai larg pentru Pata Rât

Programul nu se limitează la achiziția apartamentelor. Strategia include servicii pentru integrarea familiilor mutate:

sprijin pentru găsirea și păstrarea unui loc de muncă;
mediere educațională;
acces la servicii medicale;
consiliere socială și psihologică;
sprijin administrativ și juridic.

Planul urmărește extinderea progresivă a fondului locativ până la 475 de imobile în 2030, incluzând locuințele deja administrate și cele 350 care urmează să fie cumpărate.

💡 WoW Pulse | De ce contează această știre?
Pata Rât este una dintre cele mai grave probleme de segregare și locuire informală din România. Planul municipalității poate schimba viața a sute de familii, dar presupune și cheltuieli publice mari, reguli clare de selecție și monitorizarea integrării pe termen lung.
Declarațiile lui Emil Boc clarifică trei aspecte esențiale: apartamentele nu sunt oferite în proprietate, familiile trebuie să aibă venituri și să își trimită copiii la școală, iar neplata obligațiilor poate duce la evacuare.
Miza reală nu este doar mutarea oamenilor dintr-un loc în altul, ci evitarea apariției unor noi forme de segregare și asigurarea accesului stabil la educație, muncă și servicii publice.