Vlad Voiculescu respinge orice responsabilitate pentru litigiul dintre România și Pfizer și susține că acesta vizează un contract semnat în mai 2021, după încheierea mandatului său la Ministerul Sănătății. Declarația a fost publicată joi, 2 iulie 2026, pe fondul procedurilor de executare silită declanșate împotriva statului român pentru recuperarea unor sume legate de achiziția vaccinurilor anti-COVID-19.
Contractul indicat de Voiculescu a fost semnat în mai 2021
Fostul ministru afirmă că litigiul cu Pfizer nu privește un contract încheiat în timpul mandatului său. Vlad Voiculescu a condus Ministerul Sănătății până în aprilie 2021, în timp ce contractul pe care îl indică drept obiect al disputei ar fi fost semnat în mai 2021.
„Litigiul cu Pfizer este despre un contract din mai 2021. Mandatul meu la Ministerul Sănătății se încheiase în aprilie 2021 – cu o lună înainte”, a transmis Vlad Voiculescu.
Argumentul central al fostului ministru este, prin urmare, unul cronologic: el susține că obligațiile financiare aflate în dispută provin dintr-o perioadă ulterioară plecării sale din funcție. Această poziție nu clarifică, în sine, toate contractele sau comenzile derulate în cadrul mecanismului european de achiziție, dar delimitează documentul pe care Voiculescu îl consideră relevant pentru litigiu.
Ce rol atribuie Voiculescu Ministerului Sănătății și CNCAV
În declarația sa, Vlad Voiculescu susține că nu a contractat vaccinuri în perioada în care a fost ministru și că niciun contract Pfizer semnat în mandatul său nu ar face obiectul litigiului actual.
- nu ar fi contractat vaccinuri în timpul mandatului său;
- niciun contract Pfizer semnat în perioada mandatului nu ar fi vizat de disputa actuală;
- deciziile privind cantitățile de vaccin ar fi fost transmise Comisiei Europene prin Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, cunoscut sub acronimul CNCAV;
- contractele care au generat obligațiile contestate ar fi fost asumate ulterior, în perioada guvernării conduse de Florin Cîțu.
Potrivit explicației sale, CNCAV transmitea către Comisia Europeană opțiunile referitoare la cantitățile comandate, iar Ministerul Sănătății era informat ulterior. Voiculescu afirmă că, în acel moment, perioada în care România putea modifica comenzile era deja încheiată.
Distincția este importantă pentru înțelegerea apărării sale: fostul ministru separă atribuțiile administrative ale Ministerului Sănătății de mecanismul prin care erau centralizate și transmise comenzile de vaccin la nivel european. În declarația citată nu sunt prezentate însă contractele, tranșele sau documentele administrative care ar permite stabilirea exactă a responsabilităților pentru fiecare obligație de plată.
Disputa privește doze comandate în timpul pandemiei
Litigiul are la bază achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19 realizate în perioada pandemiei. România nu ar fi preluat toate dozele prevăzute în contractele încheiate atunci, iar Pfizer a solicitat recuperarea unor sume considerate datorate.
În spațiul public au fost menționate proceduri de executare silită împotriva statului român, după hotărâri arbitrale și judiciare referitoare la obligațiile de plată. Articolul de față nu poate stabili, pe baza informațiilor prezentate, valoarea totală datorată, numărul exact al contractelor vizate sau conținutul integral al hotărârilor.
Aceste elemente sunt esențiale pentru separarea comenzilor inițiale, a eventualelor tranșe nepreluate și a sumelor stabilite ulterior prin proceduri juridice. Declarația lui Voiculescu se referă în principal la un contract din mai 2021 și la rolul instituțiilor implicate în transmiterea comenzilor.
Voiculescu critică lipsa unei renegocieri și invocă dobânzi zilnice
Fostul ministru susține că România ar fi putut renegocia contractul începând din 2023, după modelul pe care îl atribuie majorității statelor membre ale Uniunii Europene. El critică modul în care actualii și foștii responsabili din sistemul sanitar au gestionat relația contractuală cu Pfizer.
Voiculescu afirmă, de asemenea, că executarea silită ar fi dus la blocarea unor fonduri destinate Romatsa prin intermediul Eurocontrol. În aceeași declarație, el estimează că dobânzile ar putea ajunge la aproximativ 100.000 de euro pe zi dacă situația continuă.
Valoarea este prezentată ca o estimare a costului zilnic al dobânzilor, nu ca valoarea totală a obligației stabilite în litigiu. Fără cuantumul înscris în hotărârile sau actele de executare, suma zilnică nu permite calcularea datoriei totale și nu clarifică singură temeiul juridic al executării.
Ce este clar și ce rămâne de lămurit
Poziția publică a lui Vlad Voiculescu se bazează pe trei afirmații: mandatul său s-a încheiat în aprilie 2021, contractul indicat în litigiu ar fi fost semnat în mai 2021, iar deciziile privind cantitățile de vaccin ar fi fost transmise prin CNCAV către Comisia Europeană.
În același timp, disputa juridică ridică întrebări distincte față de responsabilitatea politică invocată de fostul ministru. Pentru stabilirea obligațiilor concrete sunt relevante contractele aplicabile, comenzile efective, hotărârile arbitrale sau judecătorești și actele de executare. Acestea pot arăta ce sume au fost stabilite, pentru ce tranșe și împotriva cărei entități au fost formulate măsurile de recuperare.
Declarația lui Voiculescu reprezintă, astfel, o delimitare politică și administrativă față de litigiul cu Pfizer. Ea clarifică apărarea fostului ministru privind momentul semnării contractului, dar nu oferă singură imaginea completă a obligațiilor financiare și a etapelor juridice din dosar.
