Rogobete atacă USR pe medicamente și vaccinuri. Ce arată datele

Alexandru Rogobete a declanșat un nou atac politic la adresa USR, punând față în față bilanțul propriului mandat la Ministerul Sănătății și achizițiile de vaccinuri anti-COVID făcute în perioada pandemiei. Ministrul susține că în aproximativ zece luni au fost introduse 93 de medicamente sau extinderi de indicații pentru pacienți, în timp ce mandatele USR ar fi lăsat în urmă achiziții de vaccinuri pentru care România are încă de plătit sume uriașe. Prima parte a mesajului are suport în declarațiile și actele recente privind lista medicamentelor, însă comparația politică făcută de Rogobete simplifică mult dosarul vaccinurilor.

Mesajul a fost publicat de Rogobete după ce, cu o zi înainte, afirmase că în mandatele USR la Ministerul Sănătății fuseseră introduse „zero” medicamente noi. Ulterior, ministrul a revenit ironic cu o „corecție”: „Nu e zero. E zero medicamente + vaccinuri anti-COVID pentru 3 generații și o factură de aproximativ un miliard de euro”.

Ce spune Rogobete despre cele 93 de medicamente

Ministrul afirmă:

„Am spus ieri că în 10 luni de mandat am introdus 93 de medicamente noi și extinderi de indicații – pentru pacienți oncologici, boli rare, copii – iar în mandatele USR la Ministerul Sănătății: ZERO!”

Cifra de 93 nu apare pentru prima dată în postarea politică de acum.

Rogobete a declarat anterior că Ministerul Sănătății a introdus în ultimele luni peste 90 de medicamente în lista celor compensate, pentru patologii precum cancerul, bolile rare și afecțiunile neurologice.

Totuși, există o precizare importantă: termenul „93 de medicamente noi” poate crea impresia că vorbim despre 93 de produse farmaceutice complet noi apărute în România.

În realitate, bilanțul prezentat de ministru include medicamente/terapii nou introduse în sistemul de compensare, dar și extinderi ale indicațiilor terapeutice pentru tratamente existente.

Acestea sunt lucruri diferite, chiar dacă ambele pot însemna acces nou la tratament pentru pacienți.

Pentru cine sunt noile tratamente

Rogobete indică mai multe categorii de pacienți:

oncologie, hematologie, neurologie, boli rare, diabet, hepatită, scleroză și pediatrie.

Procesul prin care un tratament ajunge pe lista medicamentelor compensate presupune evaluarea tehnologiilor medicale, inclusiv pentru molecule noi și pentru extinderea indicațiilor unor medicamente deja compensate.

Regulamentul actual al Agenției Naționale a Medicamentului descrie explicit aceste două categorii distincte.

Așadar, formularea cea mai precisă este că 93 reprezintă bilanțul de medicamente/tratamente și extinderi de indicații prezentat de Rogobete, nu neapărat 93 de molecule complet noi.

Apoi vine atacul la USR

Rogobete își transformă bilanțul într-o comparație politică.

Trebuie să corectez cifra. Nu e zero. E zero medicamente + vaccinuri antiCOVID pentru 3 generații și o factură de aproximativ un miliard de euro rămasă din achizițiile acelei perioade.

Sintagma „vaccinuri pentru trei generații” este retorică politică, nu o măsurătoare oficială a necesarului de vaccinare.

Problema achizițiilor excesive de vaccinuri este însă reală și a generat atât o anchetă penală, cât și un litigiu financiar major.

De unde vine cifra de peste un miliard de euro

Dosarul vaccinurilor pornește din achizițiile realizate în perioada pandemiei.

DNA a susținut că, în 2021, România ar fi contractat suplimentar peste 52,8 milioane de doze de vaccin Pfizer și Moderna, în valoare de peste un miliard de euro, peste cantitățile pe care procurorii le consideră necesare în acel moment.

Fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au fost vizați de ancheta declanșată în legătură cu aceste achiziții. Acuzațiile procurorilor nu echivalează cu stabilirea definitivă a vinovăției.

Prin urmare, cifra de un miliard invocată de Rogobete are un corespondent în evaluarea prejudiciului din dosarul DNA, dar formularea ministrului amestecă această valoare cu situația actuală a facturilor.

România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer

Există separat un litigiu comercial cu Pfizer.

Pe 1 aprilie 2026, România a pierdut în primă instanță procesul în care compania solicită plata vaccinurilor comandate și neachitate.

Rogobete declara atunci că România are de achitat aproximativ 3 miliarde de lei, echivalentul a aproape 600 de milioane de euro, în urma hotărârii Tribunalului de la Bruxelles.

Ministrul spunea la acel moment:

Astăzi Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat.

Așadar, trebuie separate două cifre:

peste un miliard de euro – valoarea prejudiciului invocată de procurori în dosarul privind achizițiile suplimentare;

aproximativ 600 de milioane de euro – suma asociată hotărârii din prima instanță în litigiul Pfizer, potrivit explicațiilor oferite de Rogobete în aprilie 2026.

Nu toate vaccinurile cumpărate au rămas nefolosite

Și aici mesajul politic al ministrului trebuie nuanțat.

Nu este corect ca întreaga achiziție de vaccinuri anti-COVID făcută în perioada pandemiei să fie prezentată drept vaccinuri „pe care nu le-a mai folosit nimeni”.

România a administrat milioane de doze populației.

Controversa și investigațiile privesc cantitățile suplimentare contractate, necesitatea lor, procesul decizional și obligațiile financiare rezultate.

În 2023, Florin Cîțu explica în Parlament motivele pentru care Guvernul acceptase achiziția suplimentară a aproximativ 52 de milioane de doze.

„Scorul corect”, în versiunea lui Rogobete

Ministrul își încheie comparația astfel:

„Deci scorul corect: 93 de tratamente compensate vs. 1 miliard de euro datorie pentru vaccinuri anti-COVID cumpărate pentru 3 generații!”

Este o formulare politică, nu o comparație financiară sau medicală omogenă.

Cele două cifre măsoară lucruri complet diferite: una privește decizii de acces la tratamente compensate în mandatul actual, iar cealaltă este legată de contracte încheiate în condițiile excepționale ale pandemiei și aflate ulterior în centrul unor dispute judiciare și politice.

Cine a condus Ministerul Sănătății în perioada respectivă

USR a avut doi miniștri ai Sănătății în 2021: Vlad Voiculescu, între decembrie 2020 și aprilie 2021, și Ioana Mihăilă, între aprilie și septembrie 2021.

Dar achizițiile de vaccinuri nu au fost decizii exclusiv ale Ministerului Sănătății.

Procesul a implicat Guvernul condus de Florin Cîțu, Ministerul Sănătății și mecanismul european comun de achiziție.

Tocmai această împărțire a responsabilităților reprezintă una dintre problemele investigate în dosarul penal.

Dosarul vaccinurilor nu are o sentință definitivă privind vinovăția foștilor demnitari

Acest lucru este esențial.

Existența unui dosar penal și formularea unor acuzații de către procurori nu înseamnă că persoanele vizate au fost declarate vinovate.

Separat, litigiul comercial cu Pfizer privește obligațiile contractuale ale statului român față de companie.

Cele două proceduri nu trebuie confundate.

În aprilie 2026, Rogobete descria situația Pfizer drept una dintre cele mai mari poveri financiare rămase din perioada pandemiei, comparând suma cu valoarea unui spital regional.

WoW Pulse | De ce contează această știre?

Dincolo de duelul PSD–USR, există două probleme reale pentru pacienți și contribuabili.

Prima este accesul la medicamente. Extinderea listei compensate poate însemna acces mai rapid la terapii pentru pacienți oncologici, persoane cu boli rare și alte categorii care depind de tratamente costisitoare.

A doua este factura rămasă după pandemie. România continuă să suporte consecințele contractelor pentru vaccinurile anti-COVID, inclusiv prin litigiul cu Pfizer.

Mesajul lui Rogobete combină aceste două teme într-un atac politic foarte puternic, dar „93 versus un miliard” nu este o comparație directă.

Cifra de 93 trebuie înțeleasă ca medicamente/tratamente și extinderi de indicații introduse în compensare, iar „un miliard” provine din evaluarea achizițiilor suplimentare contestate. Pentru litigiul actual cu Pfizer, suma indicată de Rogobete după hotărârea din aprilie era de aproximativ 600 de milioane de euro.

Surse

Portalul Legislativ – actele Ministerului Sănătății privind medicamentele și actualizarea listelor în 2026.

Regulamentul ANMDMR – diferența dintre medicamente noi și extinderile de indicații evaluate pentru compensare.

Euronews România – hotărârea din prima instanță în litigiul Pfizer și explicațiile lui Alexandru Rogobete din 1 aprilie 2026.

Euronews România – dosarul achizițiilor suplimentare de vaccinuri și explicațiile fostului premier Florin Cîțu.