Curtea de Apel București a revocat, luni, 13 iulie 2026, controlul judiciar dispus în cazul lui Viorel Pașca și al celorlalți cinci inculpați din dosarul centrelor neautorizate din Bihor. Instanța a respins și contestația DIICOT, prin care procurorii solicitaseră arestarea preventivă a celor șase. Soluția privind măsurile preventive este definitivă, însă ancheta penală continuă.
Decizia îi vizează pe Viorel Pașca, soția acestuia, cei trei fii ai cuplului și femeia despre care procurorii susțin că ar fi coordonat activitatea asociației. Cei șase sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Acuzațiile aparțin procurorilor și nu reprezintă fapte stabilite definitiv de o instanță. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive asupra fondului cauzei, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Curtea de Apel a înlăturat măsura preventivă
La 2 iulie 2026, Tribunalul București respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și stabilise ca cei șase să fie cercetați sub control judiciar. Procurorii au contestat soluția și au cerut din nou arestarea preventivă. (HotNews.ro)
Curtea de Apel București a respins contestația DIICOT și a admis cererile formulate de inculpați împotriva controlului judiciar. În urma acestei soluții, Viorel Pașca și ceilalți cinci inculpați nu mai sunt supuși unei măsuri preventive în acest dosar.
Revocarea controlului judiciar privește exclusiv regimul măsurilor preventive. Ea nu echivalează cu o clasare, cu o achitare sau cu stabilirea nevinovăției și nu închide ancheta penală.
Ce a reținut Tribunalul București
În motivarea primei decizii, Tribunalul București a arătat că spațiile administrate de inculpați funcționau fără respectarea cadrului legal și nu îndeplineau standardele impuse furnizorilor de servicii sociale. Instanța a apreciat însă că probele nu susțineau imaginea unei activități desfășurate exclusiv în condiții degradante. (HotNews.ro)
Potrivit motivării relatate, persoanele găzduite aveau spații de locuit, paturi și grupuri sanitare și primeau hrană, îmbrăcăminte, medicamente și acces la servicii medicale. În același timp, instanța a indicat deficiențe privind personalul calificat, supravegherea beneficiarilor și administrarea tratamentelor.
Tribunalul a evidențiat și rolul unor instituții publice în ajungerea persoanelor vulnerabile în aceste centre. O parte dintre beneficiari ar fi fost direcționați de unități medicale, servicii de ambulanță, administrații locale și servicii de asistență socială care nu identificaseră alte soluții de protecție.
Acuzațiile formulate de DIICOT
Potrivit anchetatorilor, începând din 2020, persoanele cercetate ar fi recrutat și adăpostit oameni vulnerabili, în special persoane cu probleme psihice, sub pretextul furnizării unor servicii sociale și umanitare. (romania-actualitati.ro)
DIICOT susține că beneficiarii ar fi fost menținuți într-o stare de dependență, iar gruparea ar fi obținut bani din pensiile, indemnizațiile, ajutoarele sociale, donațiile și alte venituri ale acestora. Procurorii mai afirmă că unele persoane nu ar fi beneficiat constant de supravegherea și îngrijirea medicală necesare. (HotNews.ro)
Apărarea a respins acuzațiile și a contestat inclusiv numărul victimelor indicat de anchetatori. Avocații au susținut că probele prezentate nu justificau arestarea preventivă. (News.ro)
Ce urmează în dosar
Decizia din 13 iulie 2026 se referă la măsurile preventive și nu soluționează fondul acuzațiilor. Curtea de Apel București nu a stabilit vinovăția sau nevinovăția celor șase inculpați.
DIICOT poate continua strângerea probelor, audierile și celelalte acte de urmărire penală. La finalul anchetei, procurorii vor decide dacă dosarul va fi trimis în judecată, clasat integral sau soluționat diferit pentru fiecare persoană cercetată.
