Camera Deputaților a adoptat tacit, miercuri, 24 iunie 2026, propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova. Proiectul nu produce însă automat unirea: Senatul este camera decizională, iar inițiativa merge acum la votul final, într-un context politic și diplomatic extrem de sensibil. (Stiripesurse)
Proiectul a trecut fără vot direct
Propunerea legislativă Pl-x nr. 305/2026 a fost considerată adoptată de Camera Deputaților pentru că termenul constituțional de dezbatere și vot final a fost depășit. Anunțul a fost făcut în plen de președintele de ședință, Natalia Intotero, potrivit Știri pe Surse. (Stiripesurse)
Procedura este una parlamentară: când prima Cameră sesizată nu se pronunță în termen, proiectul este considerat adoptat tacit și merge mai departe. În acest caz, decizia finală aparține Senatului, care va decide dacă proiectul devine sau nu lege. (cdep.ro)
Ce prevede proiectul
Textul adoptat tacit are o miză politică majoră. Potrivit formei prezentate de Știri pe Surse, proiectul prevede că „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”. (Stiripesurse)
Inițiativa mai prevede ca Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii. După adoptare și publicare în Monitorul Oficial, ar urma să fie notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, SUA, NATO, ONU și UE. (Stiripesurse)
Nu este o decizie finală
Deși titlul politic este puternic, juridic situația este mult mai nuanțată. Adoptarea tacită din Camera Deputaților nu înseamnă un vot explicit pentru unire și nici nu încheie procedura legislativă.
Proiectul trebuie analizat și votat în Senat, camera decizională. Abia după un vot favorabil în Senat, promulgare și publicare în Monitorul Oficial s-ar putea vorbi despre o lege adoptată. Chiar și atunci, aplicarea ar depinde de negocieri, acorduri și de poziția Republicii Moldova.
Avizele ridică probleme serioase
Consiliul Economic și Social a atras atenția, într-un aviz din martie 2026, că propunerea are un caracter declarativ și unilateral și ridică probleme legate de suveranitatea Republicii Moldova, absența unor acorduri diplomatice prealabile și riscul unor tensiuni într-un context regional marcat de războiul din Ucraina. (Consiliul Economic și Social)
În aviz se menționează că Actul final de la Helsinki admite modificarea frontierelor pe cale pașnică, dar consacră și principiile integrității teritoriale și neamestecului în treburile interne. (Consiliul Economic și Social)
Poziția oficială: decizia ține de cetățenii Moldovei
Președintele Nicușor Dan a declarat anterior că scenariul unirii este o chestiune care ține strict de cetățenii Republicii Moldova. El a subliniat că România are angajamentul de a sprijini Republica Moldova în parcursul european, în energie, economie și conectare instituțională. (radioromania.ro)
Șeful statului a mai spus că o eventuală unire ar necesita o opinie majoritară peste Prut, iar acest lucru nu există în prezent, potrivit declarațiilor citate de Radio România. (radioromania.ro)
Subiect sensibil la Chișinău
Tema unirii a reapărut intens în spațiul public după declarații privind un posibil „Plan B” pentru Republica Moldova, în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană ar stagna. Digi24 a relatat la începutul lunii iunie că unele voci de la Chișinău au vorbit despre unirea cu România ca variantă luată în calcul dacă Moldova nu va avansa suficient de rapid spre UE. (Digi24)
Declarațiile au provocat reacții în Parlamentul de la Chișinău, unde opoziția a cerut explicații premierului, acuzând că tema unirii este folosită politic. (Stiripesurse)
Miza reală: mesaj politic sau lege aplicabilă?
Proiectul trecut tacit de Camera Deputaților are, în acest moment, mai ales valoare politică și simbolică. Textul formulează o decizie unilaterală a Parlamentului României, dar un proces real de unire ar presupune acordul Republicii Moldova, negocieri bilaterale, compatibilitate constituțională, consultare populară și recunoaștere internațională.
Prin urmare, următorul test este în Senat. Acolo se va vedea dacă inițiativa rămâne un semnal politic puternic sau dacă intră într-o etapă legislativă cu efecte concrete.
