Parlamentul European a susținut, la 17 iunie 2026, o nouă poziție privind regulamentul pentru returnarea persoanelor din afara Uniunii Europene care nu mai au drept legal de ședere. Textul urmărește accelerarea procedurilor, inclusiv prin măsuri de prevenire a fugii și prin posibilitatea unor centre de returnare în țări terțe, dar nu produce încă reguli noi: pentru finalizarea procedurii este necesară aprobarea Consiliului UE.
Poziția Parlamentului a fost adoptată cu 418 voturi pentru, 218 împotrivă și 30 de abțineri. Votul a reunit grupuri de centru-dreapta și formațiuni de dreapta radicală, pe fondul presiunilor pentru aplicarea mai eficientă a deciziilor de returnare. (Euronews)
Votul Parlamentului nu înseamnă încă o lege definitivă
Rezultatul din 17 iunie reprezintă poziția Parlamentului European asupra textului privind returnările. Procedura legislativă nu este încheiată, deoarece Consiliul UE trebuie să examineze și să aprobe forma relevantă a actului.
Până la adoptarea definitivă, publicarea actului și intrarea sa în vigoare, regulile existente rămân aplicabile. Prin urmare, votul nu introduce imediat obligații noi pentru statele membre și nu schimbă, de unul singur, cadrul juridic european.
Ce măsuri susține textul privind returnările
Regulamentul vizează persoanele din afara Uniunii care au primit o decizie de returnare și nu mai au dreptul de a rămâne pe teritoriul UE. În acest cadru, persoanele vizate ar trebui să coopereze cu autoritățile și să părăsească Uniunea în condițiile stabilite prin decizia emisă.
Printre măsurile susținute se numără:
- posibilitatea detenției atunci când autoritățile consideră că există un risc de fugă;
- reguli mai stricte pentru persoanele evaluate drept risc pentru securitate;
- cooperarea cu țări terțe în procesul de returnare;
- trimiterea în centre de returnare situate în afara UE, dacă există acorduri cu statele respective.
Aceste mecanisme nu ar funcționa automat pentru toate persoanele care primesc o decizie de returnare. Aplicarea lor ar depinde de evaluările autorităților naționale și, în cazul centrelor din afara Uniunii, de existența unor acorduri cu țările terțe.
De ce urmărește UE accelerarea returnărilor
Susținătorii textului pornesc de la problema aplicării deciziilor de returnare. În această logică, o decizie de îndepărtare care nu este executată nu își atinge scopul, iar procedurile prelungite pot face mai dificil contactul autorităților cu persoanele vizate.
Noua poziție este prezentată ca o completare a Pactului european privind migrația și azilul. Accentul se mută asupra etapei de după respingerea dreptului de ședere, pe care Eunews o descrie drept „ușa din spate” a politicii europene privind migrația. (Eunews)
Disputa din plen: eficiență administrativă versus garanții juridice
Rezultatul a provocat reacții opuse în plen. Susținătorii textului au scandat „Send them back”, iar eurodeputații care s-au opus au răspuns cu „Shame on you”. Schimbul de replici a ilustrat disputa dintre accelerarea returnărilor și protecția persoanelor vulnerabile. (Euronews)
Criticii, inclusiv organizații pentru drepturile omului și grupuri de stânga, avertizează că centrele din afara UE ar putea funcționa în spații unde accesul la protecție juridică este mai dificil. Printre preocupările invocate se află condițiile de detenție, accesul la proceduri și respectarea dreptului de a solicita protecție.
Avertismentul ONU privind detenția și nereturnarea
Reuters relatează că Volker Türk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a avertizat asupra riscului ca noua abordare să extindă detenția și să reducă garanțiile împotriva returnării persoanelor în țări unde ar putea fi în pericol. (Reuters)
Principiul nereturnării rămâne esențial în dreptul internațional al refugiaților. El presupune că o persoană nu ar trebui trimisă într-un loc unde există un risc real de persecuție, tortură sau tratamente inumane.
În cazul centrelor de returnare din țări terțe, una dintre chestiunile juridice centrale va fi aplicarea efectivă a acestor garanții înaintea oricărui transfer. Posibilitatea unui astfel de transfer nu elimină obligațiile privind protecția persoanelor și accesul la procedurile relevante.
Ce înseamnă pentru cetățenii români
Regulamentul vizează cetățenii din afara Uniunii care au primit o decizie de returnare și nu mai au drept de ședere. Votul Parlamentului nu schimbă dreptul cetățenilor români de a locui și munci legal în alte state membre în baza normelor privind libera circulație.
Următorul pas este examinarea și aprobarea textului de către Consiliul UE. Numai după finalizarea procedurii legislative și publicarea actului în forma adoptată vor putea fi stabilite data intrării în vigoare și condițiile concrete de aplicare în statele membre.
