Uniunea Europeană discută o integrare graduală pentru statele candidate, cu acces mai rapid la anumite programe, mecanisme și beneficii economice înaintea aderării complete. Ideea a fost abordată la summitul de la Tivat, în Muntenegru, unde lideri europeni și reprezentanți ai Balcanilor de Vest au analizat cum poate fi accelerat procesul de extindere, fără ca etapele juridice și reformele obligatorii să fie eliminate.
Discuțiile includ Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina, într-un moment în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat prioritățile strategice ale Uniunii. La Tivat, cancelarul german Friedrich Merz a susținut că UE trebuie să demonstreze că este pregătită și capabilă să primească noi membri, după 13 ani fără o nouă extindere, relatează Reuters.
Ce s-a discutat la summitul de la Tivat
Propunerea centrală nu reprezintă o decizie de aderare și nici nu înlocuiește negocierile oficiale. Este o formulă politică prin care statele candidate ar putea primi, în funcție de reformele realizate, acces gradual la anumite programe și mecanisme europene înainte de intrarea deplină în Uniune.
Ideea apare într-un document franco-german consultat de Reuters și a fost discutată în marja summitului. Documentul propune ca apropierea de UE să producă rezultate vizibile mai devreme, inclusiv prin acces progresiv la piața unică și la unele politici europene, în loc ca toate beneficiile să fie amânate până la finalizarea aderării Reuters.
Prin urmare, integrarea graduală trebuie înțeleasă ca un mecanism condiționat de reforme, nu ca o scurtătură către statutul de membru. Aderarea deplină presupune în continuare îndeplinirea criteriilor politice și economice, alinierea legislației și aprobarea etapelor de negociere de către statele membre.
Beneficii înaintea aderării, dar nu acces automat la tot
Conceptul urmărește să reducă diferența dintre eforturile depuse de statele candidate și rezultatele resimțite de cetățeni. În practică, apropierea ar putea însemna acces extins la programe europene, integrare economică progresivă și finanțare suplimentară, în măsura în care fiecare candidat îndeplinește condițiile stabilite.
Planul de creștere pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene include deja apropierea de piața unică, cooperarea economică regională, accelerarea reformelor și creșterea finanțării de preaderare. Acest cadru nu echivalează însă cu accesul deplin la toate drepturile și politicile rezervate statelor membre Comisia Europeană.
Printre beneficiile discutate la Tivat s-au numărat integrarea în anumite sisteme economice europene, reducerea costurilor de roaming și accesul mai larg la mecanisme de plată precum zona unică de plăți în euro, potrivit The Guardian. Fiecare măsură ar necesita condiții și acorduri specifice; nu toate s-ar aplica automat tuturor statelor candidate.
Republica Moldova și Ucraina, în centrul recalibrării strategice
Republica Moldova și Ucraina au intrat mai ferm în discuțiile despre viitorul extinderii europene. Pentru Chișinău, integrarea graduală ar putea aduce mai devreme beneficii economice și administrative concrete, chiar dacă aderarea completă rămâne legată de parcursul negocierilor și de reformele interne.
În cazul Ucrainei, apropierea de UE are și o dimensiune geopolitică majoră. Parcursul european al țării este analizat în contextul războiului și al nevoii de a consolida legăturile politice, economice și instituționale cu Uniunea.
Summitul a urmărit, în același timp, să evite impresia că accelerarea parcursului european al Moldovei și Ucrainei s-ar face în detrimentul Balcanilor de Vest. Liderii europeni au încercat să transmită că extinderea trebuie să rămână o strategie regională, nu o competiție între candidați The Guardian.
Balcanii de Vest au ritmuri diferite de aderare
Procesul de extindere privește șase state din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Kosovo. Ele nu se află însă în aceeași etapă și nu au același nivel de pregătire pentru aderare, potrivit Reuters.
Muntenegru este considerat cel mai avansat candidat din regiune. Țara, cu o populație de aproximativ 630.000 de locuitori, și-a exprimat obiectivul de a adera până în 2028. Acest termen este o țintă politică, nu o garanție: realizarea lui depinde de continuarea reformelor, închiderea capitolelor de negociere și aprobarea finală a statelor membre.
La Tivat, liderii europeni au transmis un optimism mai mare privind extinderea, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat pentru un proces „mai rapid” și mai credibil, relatează Deutsche Welle. Declarațiile indică o schimbare de ton politic, nu o modificare automată a procedurilor de aderare.
Extinderea ridică și problema funcționării UE
O Uniune mai mare ar aduce beneficii strategice și economice, dar ar putea face procesul decizional mai dificil. În acest context, unele discuții au vizat posibilitatea limitării inițiale a anumitor drepturi de veto pentru noii membri. Este o idee sensibilă, relatată ca parte a dezbaterii politice, nu o regulă adoptată de UE The Guardian.
Subiectul este important deoarece unanimitatea joacă un rol în domenii precum politica externă, sancțiunile și unele decizii bugetare. Orice schimbare a drepturilor statelor membre ar necesita acorduri politice și juridice complexe. În același timp, statele candidate urmăresc aderarea deplină și tratamentul egal, nu un statut permanent de membru de rang secund.
Merz a descris lipsa unei noi aderări în ultimii 13 ani drept un semn al unor „deficiențe” ale Uniunii Europene, nu doar al problemelor statelor candidate, conform Reuters.
De ce contează pentru România
Pentru România, extinderea europeană are consecințe directe asupra securității, economiei și conectivității regionale. Republica Moldova este principalul punct de interes, iar parcursul european al Ucrainei influențează echilibrul din zona Mării Negre.
O apropiere graduală a Moldovei și Ucrainei de mecanismele UE ar putea consolida legăturile dintre România, Dunăre, Marea Neagră și spațiul estic al Uniunii. În paralel, integrarea economică progresivă a Balcanilor de Vest ar putea susține coridoarele comerciale și cooperarea regională spre Adriatica.
Miza summitului de la Tivat nu a fost stabilirea unei date generale pentru următoarea extindere, ci conturarea unui mod prin care apropierea de UE să devină vizibilă înaintea aderării. Pentru ca această abordare să funcționeze, promisiunile politice trebuie legate de reforme verificabile, condiții clare și un calendar credibil pentru fiecare candidat.
