Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 8 iulie 2026, contestând regulile prin care Ungaria limitează marjele comerciale pentru alimente de bază și produse vândute în drogherii. Bruxelles-ul susține că plafoanele sunt atât de restrictive încât unele magazine nu își mai pot acoperi costurile și că impactul este resimțit în mod disproporționat de retailerii controlați din alte state membre.
Sesizarea nu reprezintă o condamnare a Ungariei. Curtea urmează să analizeze dacă măsurile adoptate de Budapesta respectă legislația Uniunii Europene. (Reuters)
Ce prevede plafonarea marjelor în Ungaria
Măsura a fost introdusă în martie 2025, în timpul guvernării conduse de Viktor Orbán, pe fondul accelerării prețurilor și al presiunii publice provocate de inflație.
Pentru 30 de categorii de alimente de bază, diferența permisă între prețul de achiziție și prețul de vânzare a fost limitată la 10%. Sistemul a vizat produse cumpărate frecvent de populație.
Autoritățile ungare au prelungit ulterior măsura și au extins-o la alte produse. Pentru anumite articole vândute în drogherii a fost stabilit un plafon de 15%. În mai 2026, restricțiile au devenit permanente, potrivit informațiilor prezentate de Comisia Europeană și Reuters. (Reuters)
De ce contestă Comisia Europeană măsura
Disputa nu vizează doar dreptul unui stat de a interveni pentru a limita efectele inflației, ci și modul concret în care Ungaria a stabilit și aplicat plafoanele.
Comisia susține că diferența dintre prețul de aprovizionare și prețul de vânzare nu este echivalentă automat cu profitul magazinului. Din această marjă trebuie acoperite, printre altele:
- salariile angajaților;
- chiriile și costurile spațiilor comerciale;
- transportul și depozitarea;
- energia;
- taxele;
- pierderile și alte costuri logistice.
În argumentația prezentată în procedură, Bruxelles-ul consideră că plafonarea la nivelurile stabilite de Budapesta poate împiedica anumite companii să își acopere costurile de funcționare. Critica pornește de la diferența dintre marja comercială și profitul net: prima trebuie să finanțeze activitatea magazinului, în timp ce profitul este ceea ce rămâne după achitarea cheltuielilor.
Comisia invocă și impactul asupra retailerilor străini
Un al doilea argument al Comisiei este că măsurile afectează în special companiile comerciale care nu sunt controlate din Ungaria.
Bruxelles-ul consideră că acest efect poate crea un tratament discriminatoriu și poate limita libertatea companiilor din alte state membre de a se stabili și de a desfășura activități pe piața unică.
Raportul de țară al Comisiei pentru Ungaria plasează plafonarea marjelor într-un context mai larg de intervenții și schimbări de reglementare care exercită presiuni asupra firmelor străine. Documentul menționează dificultățile întâmpinate de retailerii din alte state membre și un mediu de reglementare instabil. (Economy and Finance)
Budapesta justifică plafonarea prin protejarea consumatorilor
Guvernul ungar a prezentat măsura drept un instrument pentru temperarea scumpirilor și protejarea populației. La introducerea plafonării, prețurile alimentelor crescuseră cu 7,1% într-un an, iar inflația anuală generală ajunsese la 5,7% în ianuarie 2025, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană la acel moment, potrivit datelor citate de Reuters. (Reuters)
Poziția Budapestei este că marile lanțuri comerciale au aplicat adaosuri excesive și că intervenția statului a fost necesară pentru reducerea prețurilor. Guvernul ungar a transmis încă din 2025 că este pregătit să își apere politica în disputa cu Bruxelles-ul.
Efectul asupra prețurilor rămâne legat de costurile din lanțul de aprovizionare
Limitarea marjelor poate reduce temporar prețul produselor vizate, însă efectul final depinde și de costurile suportate de comercianți și furnizori.
Economiștii au avertizat că magazinele ar putea încerca să compenseze pierderile prin majorarea prețurilor la produse care nu intră sub incidența plafonării. Banca centrală a Ungariei constatase că intervenții anterioare asupra prețurilor au avut efecte secundare, pierderile de la anumite alimente fiind transferate către alte categorii.
Asociația comercianților din Ungaria estimase, în schimb, că plafonarea marjelor ar putea reduce inflația alimentară cu unu până la două puncte procentuale, dacă nu apar noi scumpiri pe lanțul de aprovizionare. (Reuters)
Procedura europeană a început înaintea sesizării Curții
Comisia Europeană a cerut Ungariei, la 11 decembrie 2025, să renunțe la plafoanele contestate. Budapesta a primit două luni pentru a răspunde și pentru a-și alinia legislația la dreptul european.
Guvernul ungar a menținut însă măsurile, le-a prelungit și, ulterior, le-a transformat în reguli permanente. Sesizarea Curții reprezintă etapa următoare a procedurii de încălcare a legislației europene. (Reuters)
Nu există încă o amendă pentru Ungaria
În etapa actuală, nu a fost aplicată nicio sancțiune financiară, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a stabilit încă dacă Ungaria a încălcat legislația UE.
Judecătorii vor analiza argumentele Comisiei și poziția autorităților ungare. Dacă instanța va constata o încălcare, Ungaria va trebui să își modifice sau să își elimine regulile pentru a se conforma hotărârii.
O amendă nu este aplicată automat odată cu sesizarea Curții sau cu prima hotărâre. Sancțiunile financiare pot interveni într-o etapă ulterioară, în cazul în care statul nu respectă decizia instanței și Comisia solicită măsuri suplimentare.
Ce se află, de fapt, în centrul disputei
Conflictul dintre Bruxelles și Budapesta nu privește doar existența unei plafonări a prețurilor sau a marjelor comerciale. Comisia contestă nivelul plafoanelor, transformarea măsurii într-o regulă permanentă și efectul disproporționat pe care îl atribuie sistemului asupra retailerilor străini.
Prin urmare, formularea potrivit căreia „UE dă Ungaria în judecată pentru plafonarea adaosului comercial la alimente” este corectă în linii mari, dar procedura nu reprezintă încă o condamnare și nici aplicarea unei amenzi. Verdictul privind compatibilitatea măsurilor cu dreptul european aparține Curții de Justiție a Uniunii Europene.
