Comisia Europeană a trimis Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, contestând limitele impuse de Budapesta marjelor comerciale pentru alimente de bază și produse vândute în drogherii. Bruxelles-ul susține că măsurile sunt atât de restrictive încât unele magazine nu își mai pot acoperi cheltuielile și că efectele sunt resimțite în special de retailerii controlați din alte state membre.
Sesizarea instanței europene a fost anunțată pe 8 iulie 2026. Procesul nu înseamnă că Ungaria a fost deja găsită vinovată, ci deschide etapa în care judecătorii europeni vor decide dacă regulile încalcă legislația Uniunii. (Reuters)
Ungaria a limitat marja la 10% pentru alimente
Măsura a fost introdusă în martie 2025, în perioada guvernării conduse de Viktor Orbán, pe fondul scumpirilor și al nemulțumirilor provocate de inflație.
Pentru 30 de categorii de alimente de bază, diferența permisă între prețul de achiziție și prețul de vânzare a fost limitată la 10%. Sistemul a vizat produse esențiale cumpărate frecvent de populație.
Ulterior, autoritățile ungare au prelungit măsura de mai multe ori și au extins-o la alte produse. Pentru anumite articole comercializate în drogherii a fost stabilit un plafon de 15%. În mai 2026, restricțiile au devenit permanente, potrivit informațiilor prezentate de Comisie și Reuters. (Reuters)
De ce intervine Comisia Europeană
Comisia nu contestă, în principiu, dreptul unui stat de a lua măsuri împotriva inflației. Conflictul privește modul concret în care Ungaria a stabilit și aplicat plafonul.
Bruxelles-ul arată că diferența dintre prețul de aprovizionare și cel afișat la raft nu reprezintă automat profitul magazinului. Din această sumă trebuie acoperite și numeroase cheltuieli:
salariile angajaților;
chiriile și costurile spațiilor;
transportul și depozitarea;
energia;
taxele;
pierderile și costurile logistice.
Comisia susține că Ungaria tratează greșit marja comercială ca și cum ar fi profit net și nu ia în calcul aceste cheltuieli. În opinia instituției europene, plafoanele au fost coborâte la un nivel la care companiile vizate nu își mai pot acoperi costurile. (Reuters)
Retailerii străini, afectați în mod disproporționat
Un alt argument important al Comisiei este că măsurile apasă în principal asupra companiilor comerciale care nu sunt controlate din Ungaria.
Bruxelles-ul consideră că sistemul poate crea un tratament discriminatoriu și poate limita libertatea companiilor europene de a se stabili și de a desfășura activități pe piața unică.
Raportul de țară al Comisiei pentru Ungaria arată că plafoanele din comerț se înscriu într-un context mai larg de intervenții care ar pune o presiune disproporționată asupra firmelor străine. Documentul menționează existența unui mediu de reglementare schimbător și dificultăți pentru retailerii din alte state membre. (Economy and Finance)
Budapesta spune că apără populația
Autoritățile ungare au justificat plafonarea prin nevoia de a opri scumpirile și de a proteja consumatorii.
La introducerea măsurii, în martie 2025, Ungaria se confrunta cu o revenire puternică a inflației. Prețurile alimentelor crescuseră cu 7,1% într-un an, iar rata anuală generală a inflației ajunsese la 5,7% în ianuarie, cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană la acel moment, potrivit datelor citate de Reuters. (Reuters)
Guvernul ungar a transmis încă din 2025 că este pregătit să își apere măsurile în disputa cu Bruxelles-ul. Poziția Budapestei este că marile lanțuri comerciale au aplicat adaosuri excesive și că intervenția statului a fost necesară pentru reducerea prețurilor.
Plafonarea poate reduce prețurile, dar are și riscuri
Limitele impuse marjelor pot duce la scăderea temporară a prețurilor produselor vizate. Totuși, economiștii avertizează că magazinele pot încerca să compenseze pierderile prin scumpirea altor produse care nu sunt plafonate.
Banca centrală a Ungariei constatase că intervențiile anterioare asupra prețurilor au avut efecte secundare: pierderile înregistrate la unele alimente au fost transferate către alte categorii de produse. Asociația comercianților din Ungaria estimase însă că plafonarea marjelor ar putea reduce inflația alimentară cu unu până la două puncte procentuale, în lipsa altor scumpiri pe lanțul de aprovizionare. (Reuters)
Comisia avertizase Ungaria din decembrie 2025
Trimiterea în fața Curții UE nu a venit fără avertisment. În 11 decembrie 2025, Comisia Europeană a cerut oficial Ungariei să renunțe la plafoanele contestate.
Budapesta a primit două luni pentru a răspunde și pentru a-și alinia legislația la dreptul european. Guvernul ungar a menținut însă măsurile, le-a prelungit și, ulterior, le-a transformat în reguli permanente. (Reuters)
Sesizarea Curții reprezintă următoarea etapă a procedurii de încălcare a legislației europene.
Ungaria nu riscă imediat o amendă
În acest moment, nu a fost aplicată nicio sancțiune financiară, iar Curtea de Justiție nu a stabilit încă dacă Ungaria a încălcat legislația UE.
Judecătorii vor analiza argumentele Comisiei și răspunsul autorităților ungare. Dacă instanța dă dreptate Bruxelles-ului, Ungaria va fi obligată să își modifice sau să își elimine regulile.
O amendă nu apare automat odată cu prima hotărâre. Sancțiunile financiare pot fi cerute într-o etapă ulterioară, dacă statul refuză să respecte decizia Curții.
Titlul viral este adevărat, dar incomplet
Afirmația că „UE dă Ungaria în judecată pentru că a plafonat adaosul comercial la alimente” descrie corect, în linii mari, situația.
Totuși, conflictul nu pornește doar de la existența unei plafonări. Comisia contestă nivelul foarte redus al marjelor, permanentizarea măsurii și efectul pe care aceasta l-ar avea în special asupra retailerilor străini.
O formulare mai exactă este: Comisia Europeană trimite Ungaria la Curtea UE pentru plafoanele aplicate marjelor comerciale, considerate prea restrictive și discriminatorii.
