Donald Trump a relansat pe 7 iulie 2026 disputa privind statutul Groenlandei, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca. Declarația a fost făcută la Ankara, în timpul unei întâlniri cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în marja summitului NATO.
Afirmația președintelui american a venit în timp ce aliații discutau securitatea euroatlantică și a readus în prim-plan tensiunile dintre Washington și Copenhaga. Danemarca și Statele Unite sunt membre fondatoare ale NATO, iar Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.
Danemarca respinge ideea controlului american
Premierul danez Mette Frederiksen a transmis că suveranitatea Regatului Danemarcei trebuie respectată și că Groenlanda „nu este de vânzare”. Ea a precizat că poziția Washingtonului privind preluarea sau controlul insulei este cunoscută, dar a respins ferm perspectiva ca acest lucru să se întâmple, potrivit Reuters.
Frederiksen a mai spus că nu existau planuri ca la Ankara să fie discutate chestiuni referitoare la Groenlanda, Arctica sau regiunea High North. Distincția este importantă: declarațiile lui Trump au readus subiectul în centrul atenției politice, însă nu indică existența unui acord între Statele Unite și Danemarca privind statutul insulei.
Groenlanda își revendică dreptul de a-și decide viitorul
Múte Egede a transmis că viitorul Groenlandei trebuie stabilit de locuitorii insulei, nu de puteri externe. Mesajul, publicat pe Facebook, a fost relatat de Reuters și preluat de Al-Monitor.
Poziția exprimată de Egede separă două teme care sunt adesea tratate împreună în discursul politic american: cooperarea de securitate în Arctica și schimbarea controlului asupra Groenlandei. Prima poate fi negociată între aliați; cea de-a doua privește statutul politic al teritoriului și voința populației sale.
În ianuarie 2026, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a cerut încetarea „fanteziilor despre anexare”, după noi declarații ale lui Trump. Liderii Groenlandei și Danemarcei au insistat atunci că suveranitatea insulei nu este negociabilă, potrivit Reuters.
Ce afirmă Trump despre Rusia și China
Trump și-a justificat poziția prin importanța strategică a Groenlandei pentru securitatea Statelor Unite. El a afirmat că insula ar fi înconjurată de nave rusești și chineze și a susținut că Danemarca nu s-ar implica suficient în apărarea teritoriului, potrivit relatării Reuters.
Acestea sunt afirmații ale președintelui american, nu fapte independente confirmate în materialele citate. Miza strategică a Groenlandei este însă legată de poziția sa geografică în Arctica și de interesul NATO pentru securitatea rutelor și a infrastructurii din nordul Atlanticului.
Trump a mai spus că dosarul Groenlandei i-a afectat relația cu NATO. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie 2026 că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuau lunar, potrivit relatării publicate de Al-Monitor.
De ce disputa este sensibilă pentru NATO
Groenlanda are autonomie internă, dar face parte constituțional din Regatul Danemarcei. Prin urmare, solicitarea ca insula să fie controlată de Statele Unite nu este doar o propunere geopolitică privind Arctica, ci pune în discuție relația dintre un teritoriu autonom, statul de care aparține și un alt aliat NATO.
În acest context, controversele privind accesul militar american și cooperarea de securitate nu sunt echivalente cu transferul suveranității. Associated Press relata în ianuarie 2026 că liderii danezi și groenlandezi au respins ideea că statutul insulei ar putea fi negociat, după ce Trump evocase un posibil acord de securitate arctică ce ar permite Statelor Unite un acces mai extins în Groenlanda.
Disputa creează astfel o tensiune pe două niveluri: Washingtonul invocă securitatea și competiția strategică din Arctica, în timp ce Danemarca și reprezentanții Groenlandei insistă că orice decizie privind viitorul insulei trebuie să respecte suveranitatea existentă și voința groenlandezilor.
