Elevii de clasa a VIII-a au primit Varianta 3 la proba de Limba și literatura română a Evaluării Naționale 2026. Testul a combinat lectura și interpretarea a două texte la prima vedere cu exerciții de vocabular și gramatică, iar la final le-a cerut elevilor să redacteze un rezumat de 100–150 de cuvinte. Proba a avut 90 de puncte, la care s-au adăugat 10 puncte din oficiu.
Textele de la prima vedere: literatură și jurnal de călătorie
Primul fragment a fost extras din „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu. Textul îl are în centru pe Vladimir Pârvulescu, corector de ziar, care ia acasă o broască-țestoasă adusă la redacție și decide apoi să o elibereze în natură.
Narațiunea include și episoade despre alte animale salvate, între care un uliu păsărar și un stârc cenușiu. Aceste situații au oferit repere pentru cerințele de înțelegere, interpretare și identificare a unor elemente specifice textului narativ.
Al doilea text a fost preluat din volumul „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”, de Carmen Strungaru. Fragmentul prezintă un sat construit pe nisip, cu locuințe ridicate pe stâlpi de lemn, cocotieri, nuci-de-cocos și arbori-de-cacao.
Prin alăturarea celor două fragmente, proba a urmărit atât lectura unui text narativ, cât și înțelegerea unui text cu caracter descriptiv și documentar. Elevii au avut de identificat informații explicite, dar și de formulat răspunsuri bazate pe interpretarea textelor.
Cum a fost împărțit punctajul
| Parte a subiectului | Cerință principală | Punctaj |
|---|---|---|
| Subiectul I | Înțelegerea textelor, vocabular, gramatică și interpretare | 70 de puncte |
| Subiectul al II-lea | Rezumatul primului text, în 100–150 de cuvinte | 20 de puncte |
| Puncte din oficiu | Acordate conform baremului | 10 puncte |
Cea mai mare parte a punctajului, 70 de puncte, a revenit cerințelor construite pe baza celor două fragmente. Alte 20 de puncte au fost acordate pentru rezumat, iar 10 puncte au fost din oficiu.
Structura separă trei tipuri de competențe: receptarea și interpretarea textului, folosirea corectă a limbii române și redactarea unui text coerent, în limitele de cuvinte solicitate.
Cerințele de la Subiectul I
Prima parte a testului a verificat înțelegerea celor două texte, vocabularul, elementele de gramatică și capacitatea de interpretare. Printre cerințe s-au numărat completarea unor informații din primul fragment, alegerea răspunsului corect și stabilirea unor enunțuri de tip adevărat sau fals.
Elevii au trebuit să identifice o trăsătură specifică tiparului narativ și un element comun celor două texte. O altă cerință le-a solicitat redactarea unui răspuns de 50–100 de cuvinte la întrebarea dacă darurile primite ar trebui prețuite, indiferent cât de simple sunt.
Această cerință a presupus nu doar formularea unei opinii, ci și susținerea ei printr-un răspuns coerent, raportat la tema propusă. Limita de cuvinte a impus selectarea ideilor relevante și evitarea detaliilor care nu contribuie la argumentare.
La finalul secțiunii de înțelegere și interpretare, candidații au avut de asociat fragmentul din „Mesteceni de hârtie” cu un alt text literar studiat la școală sau citit ca lectură suplimentară. Răspunsul trebuia să folosească o referință literară relevantă pentru susținerea ideii formulate.
Vocabularul și gramatica, între recunoaștere și aplicare
Partea de limbă română a inclus exerciții despre diftong, formarea cuvintelor, sensul unei expresii în context, antonime și valoarea morfologică a unor cuvinte.
Au existat și cerințe de aplicare: elevii au trebuit să alcătuiască propoziții și să transcrie trei propoziții subordonate, precizând felul fiecăreia. Astfel, testul a verificat atât recunoașterea noțiunilor, cât și folosirea lor în contexte concrete.
Un alt exercițiu a vizat identificarea formelor corecte într-un mesaj de tipul: „Mi-ar plăcea să-i spun Mariei că am doar o mare dorință, aceea de a călători împreună cu fiica mea.”
Prin aceste cerințe, partea de gramatică a urmărit precizia exprimării și capacitatea de a explica rolul sau forma unor elemente din enunț, nu doar memorarea unor definiții.
Rezumatul de la Subiectul al II-lea
La Subiectul al II-lea, elevii au redactat rezumatul primului fragment, în 100–150 de cuvinte. Cerința a valorat 20 de puncte și a urmărit selectarea ideilor esențiale, ordonarea lor logică și exprimarea coerentă.
Punctajul a fost împărțit între conținut, evaluat cu 12 puncte, și redactare, evaluată cu 8 puncte. Prin urmare, rezultatul nu a depins doar de identificarea evenimentelor importante, ci și de modul în care acestea au fost reformulate și legate într-un text care respectă dimensiunea cerută.
Pentru un rezumat, informațiile secundare și detaliile descriptive trebuie reduse în favoarea ideilor principale. În același timp, textul trebuie să rămână coerent și să păstreze succesiunea logică a faptelor prezentate în fragment.
Când sunt publicate subiectele și baremele
Subiectele și baremele oficiale sunt publicate în zilele probelor scrise, la ora 15:00, potrivit informațiilor citate de HotNews.
Publicarea baremului le permite elevilor să compare modul de rezolvare cu cerințele de evaluare și să înțeleagă felul în care sunt distribuite punctele pentru conținut și redactare.
Calendarul probelor rămase
Proba scrisă la Matematică este programată miercuri, 24 iunie 2026. Elevii care aparțin minorităților naționale vor susține proba la Limba și literatura maternă vineri, 26 iunie 2026.
Rezultatele inițiale urmează să fie afișate la 1 iulie 2026. După soluționarea eventualelor contestații, rezultatele finale sunt programate pentru 8 iulie 2026, potrivit informațiilor citate de HotNews.
