Tarnița–Lăpuștești: asocierea care redeschide un proiect blocat
Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița–Lăpuștești revine în atenția publică după aprobarea asocierii dintre Hidroelectrica și EDF Power Solutions International. Investiția este prezentată ca o soluție pentru echilibrarea sistemului energetic, însă parteneriatul nu înseamnă începerea lucrărilor sau garantarea construirii centralei.
Miza proiectului este legată de creșterea producției de energie solară și eoliană. Aceste surse au un caracter variabil, iar sistemul energetic are nevoie de instalații care să preia energia disponibilă în exces și să o furnizeze în perioadele cu cerere ridicată.
Cum ar funcționa hidrocentrala Tarnița–Lăpuștești
Tarnița–Lăpuștești nu este concepută ca o hidrocentrală convențională, care produce energie în funcție de debitul râului. Proiectul vizează o centrală cu acumulare prin pompaj, bazată pe două niveluri de stocare a apei.
Atunci când cererea este redusă sau există energie disponibilă în exces, apa este pompată într-un lac superior. În intervalele în care consumul crește, apa este eliberată și trece prin turbine, generând electricitate.
Prin acest mecanism, energia disponibilă într-un anumit moment poate fi transformată într-o rezervă utilizabilă ulterior. O asemenea instalație poate contribui la reglajul frecvenței, echilibrarea producției și răspunsul rapid la variațiile din sistem.
Configurația prezentată pentru Tarnița–Lăpuștești indică o capacitate instalată de aproximativ 1.000 de MW. Planul inițial prevedea patru grupuri de câte 250 MW, potrivit informațiilor despre proiect publicate de Zcj. (Zcj)
De ce contează stocarea într-un sistem cu mai multe regenerabile
Producția fotovoltaică scade după apus, în timp ce energia eoliană depinde de intensitatea vântului. Diferențele dintre producție și consum trebuie compensate prin instalații capabile să absoarbă surplusul și să îl redea atunci când este necesar.
O centrală cu acumulare prin pompaj nu funcționează ca o sursă care produce continuu energie nouă. Rolul său este să mute energia între momente diferite ale zilei sau între perioade cu niveluri diferite de producție și consum.
Acest rol poate deveni important pe măsură ce energia solară și eoliană ocupă o pondere mai mare în mixul energetic. Beneficiul concret depinde însă de modul de operare al centralei, de energia disponibilă pentru pompare, de consum și de condițiile pieței.
Deputatul PSD de Cluj Remus Lăpușan susține că România nu își mai poate permite să amâne proiectul și că soluțiile de stocare de mici dimensiuni nu pot înlocui o investiție de amploare. Declarația exprimă poziția politicianului și nu reprezintă, prin ea însăși, o evaluare tehnică sau financiară finală. (Cluj24.ro)
Parteneriatul Hidroelectrica–EDF este un pas, nu finalul investiției
Acționarii Hidroelectrica au aprobat asocierea cu EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea proiectului, într-o structură prezentată ca fiind de tip 50%–50%, potrivit informațiilor publicate de Monitorul de Cluj. (monitorulcj.ro)
Remus Lăpușan a descris parteneriatul drept „un semnal pozitiv și necesar pentru sistemul energetic național”, dar a precizat că aprobarea asocierii nu înseamnă că hidrocentrala este deja construită.
Distincția este importantă: asocierea creează cadrul pentru continuarea dezvoltării proiectului, însă nu stabilește automat data începerii lucrărilor, costul final, sursele de finanțare sau momentul punerii în funcțiune.
Înaintea unei decizii de construcție rămân relevante etapele tehnice, administrative și financiare. Acestea pot include analiza fezabilității, clarificarea soluției tehnice, obținerea avizelor și stabilirea calendarului investiției.
Un proiect reluat de mai multe ori în ultimele decenii
Ideea construirii hidrocentralei Tarnița–Lăpuștești datează din perioada comunistă. Proiectul a fost reluat în mai multe rânduri, dar a trecut și prin perioade de blocaj. Economica a descris evoluția sa drept o succesiune de restartări și opriri, în condițiile în care obiectivul principal a rămas echilibrarea sistemului energetic. (Economica.net)
Amplasamentul planificat se află în zona Someșului Cald, la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Pentru construcție au fost menționate estimări cuprinse între 5 și 7 ani, însă acest interval nu trebuie confundat cu un calendar actualizat al lucrărilor.
Printre obiectivele asociate proiectului se numără echilibrarea sistemului energetic, integrarea producției solare și eoliene și susținerea funcționării viitoarelor reactoare de la Cernavodă. (Zcj)
Ce ar putea însemna proiectul pentru Cluj și România
Pentru zona Clujului, o investiție de dimensiunea anunțată ar putea genera lucrări de infrastructură, activitate economică și locuri de muncă. La nivel național, miza principală este capacitatea de a regla rapid diferențele dintre producția și consumul de energie.
Reducerea importurilor nu poate fi considerată un efect automat al proiectului. O centrală cu acumulare prin pompaj poate reduce presiunea asupra sistemului în anumite intervale, dar impactul său depinde de felul în care este operată și de evoluția producției, consumului și pieței de energie.
Astfel, importanța Tarnița–Lăpuștești nu se rezumă la cifra de 1.000 MW. Criteriul decisiv va fi dacă proiectul poate trece de la asociere și intenție la o soluție demonstrată ca viabilă tehnic, financiar și administrativ.
