Viceprim-ministrul și ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a solicitat la nivel european revizuirea statutului de protecție al ursului brun, argumentând că populația acestei specii a crescut semnificativ în România, iar atacurile asupra oamenilor și pagubele produse în comunități au ajuns la un nivel care nu mai poate fi ignorat. Informația a fost transmisă de Agerpres, iar funcția actuală a lui Tanczos Barna apare pe site-ul Guvernului României și al Ministerului Agriculturii.
„Situația nu mai poate fi tolerată”
Oficialul român susține că actualul regim de protecție nu mai reflectă realitatea din teren. Potrivit acestuia, numărul tot mai mare de incidente în care urșii ajung în localități, atacă gospodării sau pun în pericol oameni demonstrează necesitatea unor măsuri mai flexibile de gestionare a populației. Declarația privind faptul că „situația nu mai poate fi tolerată” a fost relatată de Agerpres.
Tanczos Barna consideră că statele care se confruntă cu astfel de probleme trebuie să aibă posibilitatea de a interveni mai rapid și mai eficient. Potrivit Agerpres, demersurile vizează Comisia Europeană și modificarea încadrării ursului brun într-o altă anexă, cu sprijinul mai multor state membre ale Uniunii Europene.
România are cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană
România găzduiește cea mai numeroasă populație de urs brun din Uniunea Europeană, estimată la câteva mii de exemplare. În ultimii ani, autoritățile au raportat tot mai multe cazuri de urși observați în localități, pe drumuri publice sau în apropierea zonelor turistice. Potrivit Reuters, România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa, în afara Rusiei, iar estimările oficiale indicau până la 8.000 de exemplare. O analiză citată de The Guardian arăta că populația ar putea fi chiar mai mare, pe baza unor date genetice colectate în Carpați.
Subiectul a revenit constant în atenția publică după mai multe atacuri asupra oamenilor și după numeroase reclamații venite din partea comunităților aflate în apropierea habitatelor naturale ale animalelor. Reuters a relatat că autoritățile române au invocat 26 de decese provocate de urși în ultimele două decenii, în contextul majorării cotei de intervenție adoptate în 2024.
Dezbatere între siguranța oamenilor și protecția faunei
Propunerea de reducere a nivelului de protecție a ursului este susținută de reprezentanți ai administrațiilor locale, ai fermierilor și ai unor organizații din zonele afectate de prezența animalelor. Contextul conflictelor dintre oameni și urși este menționat în relatările Agerpres și Reuters.
Pe de altă parte, organizațiile de mediu avertizează că modificarea statutului de protecție trebuie fundamentată științific și că măsurile de control trebuie aplicate cu atenție pentru a evita efecte negative asupra conservării speciei. WWF România susține că gestionarea conflictelor trebuie să se bazeze pe date, prevenție și intervenții țintite, nu pe reacții de panică.
Decizia aparține instituțiilor europene
Solicitarea României face parte dintr-o dezbatere mai amplă la nivel european privind gestionarea marilor carnivore. În ultimii ani, mai multe state au cerut o abordare diferită în cazul speciilor a căror populație a crescut semnificativ. Directiva Habitate a Uniunii Europene urmărește menținerea sau refacerea speciilor și habitatelor la un stadiu favorabil de conservare, potrivit Comisiei Europene. Ursul brun este inclus și în anexele Convenției de la Berna, potrivit Consiliului Europei.
Dacă statutul ursului brun va fi modificat la nivel european, autoritățile naționale ar putea avea mai multă libertate în adoptarea măsurilor de intervenție și control al populației, în special în zonele unde conflictele dintre oameni și animale s-au intensificat.
