Studenții români pleacă, străinii aleg tot mai des România
Tot mai mulți studenți români aleg universități din străinătate, în timp ce România atrage mai mulți tineri internaționali, mai ales la Medicină, semnalând o schimbare importantă în mobilitatea academică și în competitivitatea sistemului universitar local.
România trăiește un schimb universitar în două sensuri: mii de tineri români aleg facultăți din străinătate, în timp ce universitățile locale atrag tot mai mulți studenți internaționali. Cele mai recente date comparabile arată că 7,2% dintre studenții români urmau în 2023 cel puțin o parte a studiilor în altă țară, iar ponderea studenților veniți din afara României era de 5,2%.
Fluxul spre universitățile occidentale rămâne important, însă România începe să recupereze teren ca destinație academică, în special prin facultățile de Medicină, Medicină Dentară și Farmacie. (Publications Office of the EU)
Unde pleacă studenții români
Destinațiile tradiționale pentru tinerii din România rămân marile sisteme universitare din Europa Occidentală. Datele OECD și analizele despre mobilitatea academică indică printre principalele alegeri:
Italia;
Germania;
Franța;
Țările de Jos;
Austria;
Belgia;
Regatul Unit.
Italia, Regatul Unit și Franța s-au aflat mult timp în fruntea destinațiilor alese de români. În ultimii ani, Germania și Țările de Jos au câștigat vizibilitate datorită programelor în limba engleză, legăturilor cu piața muncii și ofertei din tehnologie, economie și științe sociale. (OECD)
Regatul Unit a devenit însă mai greu accesibil după Brexit, deoarece studenții din Uniunea Europeană nu mai beneficiază automat de aceleași taxe și facilități acordate înainte de ieșirea țării din UE. În paralel, mai multe destinații importante, inclusiv Țările de Jos și Regatul Unit, au început să limiteze sau să stabilizeze numărul studenților internaționali, pe fondul presiunii asupra locuințelor și infrastructurii universitare. (OECD)
De ce aleg tinerii facultățile din afara țării
Pentru o parte dintre absolvenții români, plecarea nu este determinată doar de prestigiul universității. Contează și posibilitatea de a combina studiile cu experiența profesională.
Principalele avantaje căutate sunt:
programe predate integral în limba engleză;
stagii în companii și acces la laboratoare moderne;
cursuri flexibile și interdisciplinare;
diplome cu vizibilitate internațională;
șanse de angajare în țara în care au absolvit.
Alegerea nu înseamnă automat că toți studenții vor rămâne definitiv în străinătate. Statisticile privind mobilitatea academică măsoară locul studiilor, nu decizia ulterioară de stabilire sau revenire în România.
România atrage mai mulți studenți internaționali
În sens invers, ponderea studenților internaționali din universitățile românești a crescut. Potrivit OECD, aceasta a urcat de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023, dacă este folosită definiția mai largă care include studenții internaționali sau străini disponibili în statisticile naționale. (OECD)
Diferența față de procentul de 5,2% raportat de Comisia Europeană provine din metodologiile utilizate. Unele statistici iau în calcul cetățenia, iar altele țara în care studentul și-a finalizat studiile anterioare. Prin urmare, cifrele nu trebuie comparate ca și cum ar descrie exact aceeași categorie.
Chiar și așa, ambele serii de date indică aceeași direcție: prezența internațională în universitățile din România este în creștere, deși rămâne sub media europeană. (Publications Office of the EU)
Din ce țări vin studenții străini
Peste jumătate dintre studenții internaționali aflați în România provin din alte state europene, iar aproximativ un sfert vin din țări membre ale Uniunii Europene.
Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai importante surse de studenți, fiind favorizată de apropierea lingvistică, geografică și culturală. Franța este, la rândul ei, una dintre țările foarte bine reprezentate, în special la facultățile medicale cu programe în limba franceză. Datele Eurostat pentru 2024 indică studenții francezi drept al doilea mare grup venit din străinătate în România. (European Commission)
În universitățile de Medicină apar frecvent candidați din:
Franța;
Republica Moldova;
Israel;
Tunisia;
Maroc;
Iran;
Germania;
Grecia;
Italia.
Un exemplu puternic vine de la UMF Iași. Pentru admiterea internațională din 2025, universitatea a raportat peste 2.200 de candidați pentru 720 de locuri, proveniți din 56 de țări. Franța a dominat clasamentul, cu 1.062 de candidați, urmată de Tunisia, Maroc, Iran și Israel. (News UMF Iasi)
Medicina este principalul magnet
România este atractivă pentru studenții internaționali mai ales datorită programelor medicale în engleză și franceză. Taxele și costurile de trai pot fi mai mici decât în vestul Europei, iar diplomele obținute în programele acreditate sunt recunoscute în spațiul european în condițiile legislației aplicabile.
La UMF Cluj, interesul pentru admiterea internațională a fost suficient de ridicat în 2025 încât universitatea să prelungească perioada de evaluare a dosarelor. Cele mai căutate programe includ Medicina și Medicina Dentară în limbile engleză și franceză. (UMF Cluj)
Pe lângă Medicină, universitățile românești încearcă să atragă candidați din afara țării prin programe în engleză în domenii precum informatica, ingineria, economia și relațiile internaționale. Totuși, sănătatea rămâne domeniul cu cea mai puternică atracție externă.
Un schimb de studenți care schimbă universitățile
Tendința nu poate fi redusă la ideea că România își pierde tinerii, iar alte țări îi înlocuiesc. Studenții care pleacă urmăresc în principal accesul la sisteme universitare mari și la piețe internaționale ale muncii, în timp ce cei care vin aleg avantajele specifice României: programe medicale în limbi străine, costuri competitive și diplome europene.
Datele arată însă și o vulnerabilitate. România atrage o pondere mai mică de studenți internaționali decât media Uniunii Europene și continuă să trimită în afara țării o parte importantă a propriilor studenți. Capacitatea universităților de a dezvolta programe moderne în limbi străine și de a lega studiile de locuri de muncă va decide dacă acest dezechilibru se reduce în următorii ani.




