Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Spania trimite șapte F-18 și 200 de militari în România
Spania desfășoară șapte avioane F-18M și aproximativ 200 de militari la Mihail Kogălniceanu, în timp ce NATO redistribuie rapid misiunile aeriene între România, Lituania și Estonia pentru consolidarea apărării flancului estic.
NATO își reorganizează rapid dispozitivul aerian de pe flancul estic: avioanele F-16 românești trimise în Lituania își încheie misiunea și revin în țară, iar Spania desfășoară la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu șapte avioane de vânătoare F-18M și aproximativ 200 de militari. Misiunea spaniolă va dura patru luni și va include, în etapa finală, elicoptere specializate în combaterea dronelor.
Mutările nu înseamnă o retragere a NATO din statele baltice. România este înlocuită în Lituania de forțe aeriene italiene, în timp ce Turcia trimite avioane F-16 în Estonia. Alianța redistribuie astfel avioane, personal și sisteme de apărare între Marea Baltică și Marea Neagră.
NATO afirmă că noile desfășurări marchează trecerea de la misiunile clasice de poliție aeriană la un sistem mai amplu de apărare aeriană și antirachetă, conceput să răspundă inclusiv amenințărilor reprezentate de drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
Pe scurt
Spania trimite în România șapte avioane F-18M;
contingentul va include aproximativ 200 de militari;
misiunea de la Mihail Kogălniceanu va dura patru luni;
un avion A400M va asigura sprijin pentru realimentarea în zbor;
trei elicoptere NH-90 vor fi aduse în etapa finală pentru misiuni anti-dronă;
avioanele F-16 românești din Lituania revin în țară;
Italia și Turcia preiau noi misiuni aeriene în regiunea baltică.
Șapte avioane F-18 la Mihail Kogălniceanu
Ministerul spaniol al Apărării a anunțat oficial, pe 29 iulie 2026, desfășurarea în România a Detașamentului Aerian Tactic „Paznic”.
Nucleul contingentului va fi format din șapte avioane F-18M ale Escadrilei 12, care vor opera de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pe întreaga durată a misiunii.
Potrivit Statului Major al Apărării din Spania, detașamentul va include aproape 200 de militari, numărul exact urmând să varieze în funcție de etapele operațiunii, rotațiile de personal și introducerea treptată a capabilităților.
Militarii provin din structuri de:
comandă și operațiuni;
echipaje de zbor;
mentenanță aeronautică;
logistică;
comunicații;
protecția forței;
servicii medicale și administrative.
Misiunea va fi condusă de locotenent-colonelul Alberto Borja Calvo López.
Un avion A400M și trei elicoptere anti-dronă
În primele două luni, detașamentul va fi sprijinit de un avion de transport și realimentare A400M, aparținând Escadrilei 31 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole.
În ultima parte a misiunii vor fi introduse trei elicoptere NH-90, care vor primi sarcini în domeniul combaterii sistemelor aeriene fără pilot.
Această componentă arată că misiunea nu este orientată exclusiv către interceptarea avioanelor. NATO acordă o importanță tot mai mare detectării și combaterii dronelor, după repetatele incidente produse în apropierea frontierelor estice ale Alianței.
Detașamentul spaniol va opera în coordonare cu Forțele Aeriene Române, cu structurile de comandă NATO și cu celelalte unități aliate din regiunea Mării Negre.
Trei controlori de interceptare și un operator al sistemului de comunicații Link 16 vor lucra separat la Centrul de Raportare și Control de la Balotești, pentru integrarea contingentului în rețeaua aliată de comandă aeriană.
Ce a transmis comandantul spaniol
Comandantul detașamentului a declarat că obiectivul misiunii este consolidarea descurajării și protejarea spațiului aerian aliat.
„Spania ajunge la această misiune pentru a consolida poziția Alianței, ca aliat angajat, de încredere și capabil”, a transmis Alberto Calvo, citat în comunicatul oficial al armatei spaniole.
Oficialul a afirmat că apărarea colectivă nu trebuie privită ca un principiu abstract, ci ca o responsabilitate care presupune prezență militară, pregătire și credibilitate.
F-16 românești se întorc din Lituania
Avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române își încheie misiunea de poliție aeriană din Lituania și revin în țară, potrivit anunțului NATO citat de HotNews.
România participase din martie 2026 la protejarea spațiului aerian baltic, alături de Franța, de la Baza Aeriană Šiauliai.
Revenirea avioanelor românești nu lasă un gol în Lituania. Forțele Aeriene Italiene vor trimite la Šiauliai:
patru avioane Eurofighter Typhoon;
peste 100 de militari;
personal tehnic și logistic pentru continuarea misiunii.
NATO precizează că misiunile de poliție aeriană din statele baltice sunt asigurate prin rotații regulate între țările aliate. Estonia, Letonia și Lituania beneficiază de această protecție din 2004, anul aderării lor la Alianță.
Potrivit explicațiilor oficiale NATO, aeronavele și echipajele sunt pregătite permanent să intervină în cazul încălcării spațiului aerian, apariției unor zboruri suspecte sau pierderii comunicațiilor cu aeronave civile.
Turcia trimite cinci avioane F-16 în Estonia
În același pachet de rotații, Turcia va desfășura la Baza Aeriană Ämari din Estonia cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari.
Forțele turce vor prelua misiunea de la contingentul portughez, prezent în Estonia din martie 2026.
Este prima misiune turcă de acest tip în regiunea baltică după aproximativ două decenii. Ultima desfășurare a avioanelor turcești pentru protejarea spațiului aerian baltic avusese loc la Šiauliai, în Lituania.
Prin aceste rotații, Italia și Turcia preiau responsabilități în nordul flancului estic, iar Spania își concentrează noile capacități aeriene în România.
NATO trece de la poliție aeriană la apărare extinsă
Misiunea de poliție aeriană presupune în principal supravegherea spațiului aerian și ridicarea rapidă a avioanelor pentru identificarea sau interceptarea aeronavelor suspecte.
Noul cadru este mai amplu.
Potrivit NATO, apărarea aeriană consolidată trebuie să protejeze teritoriul aliat împotriva:
avioanelor militare;
dronelor;
rachetelor de croazieră;
rachetelor balistice;
atacurilor combinate.
Sistemul include avioane de reacție rapidă, radare, sisteme terestre și navale de apărare antiaeriană, aeronave de supraveghere și echipamente anti-dronă.
Alianța spune că operațiunile de pe flancul estic au fost extinse după invazia rusă pe scară largă în Ucraina, începută în februarie 2022. În septembrie 2025, NATO a lansat și activitatea „Eastern Sentry”, destinată consolidării supravegherii și apărării întregii frontiere estice.
NATO explică faptul că prezența sa militară se întinde în prezent de la Marea Baltică până la Marea Neagră și include grupuri de luptă, avioane, nave și forțe aflate la niveluri ridicate de pregătire.
De ce este importantă baza Mihail Kogălniceanu
Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este una dintre principalele facilități militare ale României și un punct esențial pentru operațiunile NATO din regiunea Mării Negre.
Poziția sa permite desfășurarea rapidă a misiunilor de supraveghere și apărare în apropierea litoralului românesc și a granițelor Ucrainei.
Baza găzduiește periodic contingente aliate, inclusiv forțe americane și europene, iar infrastructura sa este în curs de extindere.
Noua misiune spaniolă consolidează apărarea aeriană a României fără ca avioanele românești să opereze singure. F-18-urile vor lucra alături de aeronavele F-16 ale României și în cadrul structurii integrate de comandă și control a NATO.
O rotație, nu o retragere de pe flancul estic
Revenirea avioanelor românești din Lituania și sosirea contingentului spaniol în România fac parte din aceeași mișcare aliată.
Nu este vorba despre reducerea prezenței NATO, ci despre redistribuirea responsabilităților:
Italia preia o parte din misiunea din Lituania;
Turcia preia misiunea din Estonia;
Spania consolidează apărarea aeriană în România;
avioanele românești revin după încheierea rotației baltice.
Spania a anunțat că detașamentul „Paznic” va rămâne în România timp de patru luni. Cele șapte avioane F-18 vor fi prezente pe întreaga durată, în timp ce aeronava A400M și elicopterele NH-90 vor fi folosite în etape diferite ale desfășurării.
