Platformele de comerț electronic din afara Uniunii Europene pot lovi economia românească prin pierderi de PIB, locuri de muncă afectate, taxe mai mici încasate local și presiune pe magazinele românești, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Digi24.
Estimarea este puternică: România ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din contribuția sectorului la PIB, iar peste 4.600 de locuri de muncă ar putea fi afectate dacă tendințele actuale continuă.
Întrebarea care rămâne în aer: cine plătește, de fapt, prețul mic?
Colet ieftin, efect scump
Pentru consumator, cumpărăturile online de pe platforme extracomunitare pot părea o afacere bună: preț mic, livrare directă, ofertă uriașă. Dar studiul ASE, prezentat de Digi24, arată că o parte importantă din valoarea acestor tranzacții nu se transformă în economie locală.
Diferența este majoră: comercianții români și europeni susțin angajați, taxe, chirii, logistică, investiții și servicii locale. În cazul platformelor din afara UE, produsele sunt adesea fabricate și livrate direct din afara Uniunii, iar impactul economic pentru România este mai redus.
Vânzări de peste 4,4 miliarde de lei
Conform datelor citate de Digi24, vânzările companiilor din afara UE către consumatorii români au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei, pe baza încasărilor de TVA raportate prin sistemul Import One Stop Shop.
Studiul notează că suma este un prag minim, pentru că nu include toate formele de vânzare și import folosite de platformele extracomunitare. În plus, datele colectate de Asociația Română a Magazinelor Online indică o creștere de 20% a valorii comenzilor plasate de români către comercianți din afara UE în 2026.
Locurile de muncă intră în ecuație
Miza nu este doar fiscală. Studiul citat arată că e-commerce-ul realizat de retailerii români a susținut în 2024 aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care au generat taxe și contribuții la bugetul de stat.
Dacă platformele non-UE continuă să câștige teren fără măsuri de corecție, impactul estimat pentru 2026 este dur: aproximativ 4.630 de locuri de muncă ar putea dispărea, potrivit aceleiași analize prezentate de Digi24.
Magazinele românești cer reguli egale
Problema semnalată de industrie nu este existența comerțului online internațional, ci diferența de reguli. Comercianții locali trebuie să respecte standarde europene privind siguranța produselor, protecția consumatorului, taxe, retururi, garanții și responsabilitate de mediu.
Platformele din afara UE pot funcționa, în anumite cazuri, cu costuri mai mici tocmai pentru că o parte din aceste obligații nu se reflectă la fel în economia românească. Aici apare tensiunea: prețul mic pentru consumator poate veni cu un cost ascuns pentru firmele locale și bugetul public.
Europa își apără tot mai mult piața
Tema nu este doar românească. La nivel european, discuția despre dependența de furnizori externi și despre capacitatea UE de a-și proteja sectoarele strategice devine tot mai puternică. Reuters a relatat că Executivul european a propus măsuri pentru reducerea dependenței de mari furnizori non-europeni în tehnologii-cheie și pentru susținerea capacităților produse în Europa.
Chiar dacă subiectul Reuters vizează în principal tehnologia, logica este aceeași: Europa încearcă să păstreze mai multă valoare economică, control și capacitate de producție în interiorul pieței sale.
Ce pierde România când banii pleacă rapid
Când un consumator cumpără de la un comerciant local, o parte din bani rămâne în economie: salarii, taxe, servicii, depozite, transport, contabilitate, marketing, investiții. Când tranzacția se mută masiv în afara UE, lanțul local se subțiază.
Impactul se poate vedea în:
mai puține locuri de muncă în retail și logistică locală;
încasări mai mici la buget;
presiune mai mare pe magazinele românești;
concurență dificilă pentru firmele care respectă reguli europene stricte;
dependență mai mare de platforme externe.
Prețul mic nu dispare, dar nota se mută
Pentru cumpărător, tentația prețului mic rămâne puternică. Într-o perioadă în care bugetele familiilor sunt atent calculate, orice reducere contează. Dar studiul ASE citat de Digi24 mută discuția din zona „cât costă produsul” în zona „ce se întâmplă cu economia după ce plătim”.
Adevărata întrebare nu este dacă românii vor continua să cumpere online de pe platforme internaționale. Vor continua. Întrebarea este dacă România reușește să creeze reguli egale, astfel încât prețul mic să nu fie plătit mai târziu prin firme închise, joburi pierdute și taxe mai puține la buget.
