Extinderea comenzilor plasate la platforme din afara Uniunii Europene ar putea reduce cu aproximativ 1,78 miliarde de lei contribuția comerțului electronic la PIB-ul României și ar putea pune în pericol circa 4.630 de locuri de muncă, potrivit unui scenariu economic pentru 2026 atribuit Academiei de Studii Economice din București.
Estimarea descrie un posibil impact al mutării consumului către comercianți extracomunitari. Ea nu reprezintă o pierdere deja înregistrată, concedieri produse sau o diminuare automată a bugetului de stat. Efectul calculat se referă la valoarea adăugată și la ocuparea susținute de activitatea comercială locală.
Ce măsoară estimarea de 1,78 miliarde de lei
Studiul ASE, prezentat de Digi24, leagă creșterea vânzărilor realizate prin platforme din afara UE de reducerea contribuției comerțului electronic local la economia României. În scenariul analizat pentru 2026, impactul estimat ajunge la aproximativ 1,78 miliarde de lei din PIB.
PIB-ul nu este egal cu valoarea totală a comenzilor. Indicatorul măsoară valoarea adăugată creată în economie, nu suma plătită de consumator pentru fiecare produs. O vânzare realizată printr-un comerciant român poate susține simultan activități de retail, depozitare, transport, marketing și servicii administrative.
În schimb, atunci când produsul este livrat direct de la un comerciant din afara UE, o parte mai mică din activitățile asociate tranzacției poate rămâne în economia locală. Aceasta este logica economică din spatele scenariului, nu o echivalare între valoarea comenzilor și pierderea de PIB.
Vânzările extracomunitare au atins cel puțin 4,4 miliarde de lei
Companiile din afara Uniunii Europene au realizat în 2025 vânzări de cel puțin 4,4 miliarde de lei către consumatorii români, potrivit datelor prezentate de Digi24. Calculul are la bază încasările de TVA raportate prin sistemul Import One Stop Shop, cunoscut sub abrevierea IOSS.
Valoarea este un prag minim pentru segmentul reflectat de aceste raportări. Ea nu trebuie interpretată automat ca total al comerțului online transfrontalier și nici ca pierdere fiscală a României. TVA-ul aferent unei vânzări și valoarea adăugată creată în economia locală sunt indicatori diferiți.
Datele Asociației Române a Magazinelor Online indică o creștere estimată de 20% în 2026 a valorii comenzilor plasate de români la comercianți din afara UE. Este o proiecție pentru evoluția comenzilor, nu o variație anuală deja înregistrată. În scenariul ASE, această dinamică amplifică presiunea asupra retailerilor care operează în România.
Scenariul privind cele 4.630 de locuri de muncă
Comerțul electronic realizat de retailerii români a susținut în 2024 aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, potrivit studiului citat de Digi24. În jurul acestor posturi există și activitate pentru transportatori, depozite, servicii de contabilitate, marketing și alte operațiuni comerciale.
Pentru 2026, studiul estimează că aproximativ 4.630 de locuri de muncă ar putea fi pierdute dacă platformele non-UE își extind în continuare cota de piață fără măsuri de corecție. Cifra este condiționată de evoluția comerțului și trebuie citită ca rezultat al unui scenariu, nu ca bilanț al unor concedieri deja produse.
Raportarea la cele 15.918 locuri de muncă directe arată amploarea ipotezei analizate, dar nu înseamnă că toate posturile ar dispărea simultan sau că fiecare loc de muncă este legat exclusiv de comenzile mutate către platforme externe.
De ce aceeași comandă poate avea efecte economice diferite
Comercianții care operează în România și în Uniunea Europeană suportă costuri și obligații legate de siguranța produselor, protecția consumatorilor, retururi, garanții, taxare și responsabilitate de mediu.
Produsele expediate direct din afara UE pot ajunge la consumatori printr-un circuit comercial diferit. În anumite situații, structura costurilor și responsabilitățile comerciale nu sunt identice cu cele ale unui retailer local, ceea ce poate permite prețuri mai mici și o gamă largă de produse.
Pentru consumator, diferența se vede la prețul plătit. Pentru economie, contează însă și locul în care sunt create veniturile, locurile de muncă, serviciile logistice și valoarea adăugată. De aceea, mutarea comenzilor în afara circuitului local poate afecta mai multe segmente:
- retailul românesc, prin reducerea vânzărilor și presiune asupra marjelor;
- logistica și transportul local, prin diminuarea activității asociate comenzilor procesate în România;
- ocuparea, dacă retailerii își reduc operațiunile ca răspuns la scăderea cererii;
- veniturile publice generate de activitatea internă, prin efectul indirect al reducerii salariilor, profiturilor și contribuțiilor asociate acestei activități.
Ultimul punct nu transformă estimarea de 1,78 miliarde de lei într-o pierdere bugetară. Impactul asupra PIB-ului, încasările din TVA și veniturile din impozite sau contribuții sunt categorii distincte și trebuie analizate separat.
Presiunea asupra platformelor externe, în dezbaterea europeană
Problema dependenței de furnizori și platforme din afara UE se înscrie într-o dezbatere europeană mai largă. Reuters a relatat despre inițiative ale Executivului european pentru reducerea dependenței de mari furnizori non-europeni în domeniul tehnologiilor-cheie și pentru susținerea producției în Europa.
Materialul Reuters se referă în principal la tehnologie, nu la comerțul online cu produse de consum. Relevanța pentru cazul României este direcția comună: păstrarea unei părți mai mari din producție, servicii și valoare adăugată în interiorul pieței europene.
Prețul de la checkout nu arată întregul cost economic
Platformele extracomunitare oferă consumatorilor prețuri reduse și acces la o selecție extinsă de produse. Pentru gospodăriile care își controlează atent cheltuielile, avantajul imediat al unei comenzi poate fi important.
Scenariul ASE adaugă însă o perspectivă care nu apare pe bonul de cumpărături: unde sunt create locurile de muncă, unde se desfășoară serviciile logistice și ce parte din valoarea tranzacției rămâne în România. Cele 1,78 miliarde de lei și 4.630 de locuri de muncă sunt estimări pentru un scenariu de extindere a comenzilor către comercianți din afara UE, nu pierderi deja contabilizate.
