Senatul, atacat de hackeri pro-ruși. Cadastrul încă repară pagubele
Site-ul Senatului a fost încetinit de un atac DDoS atribuit de surse unei grupări pro-ruse, în timp ce ANCPI continuă restaurarea serviciilor afectate de un incident separat, cu impact direct asupra pieței imobiliare.

Site-ul Senatului României a fost vizat luni, 27 iulie 2026, de un atac cibernetic de tip DDoS atribuit, potrivit unor surse citate de Știripesurse.ro, unei grupări pro-ruse. Atacul a îngreunat temporar accesarea paginii instituției, dar nu ar fi compromis datele sau sistemele interne.
Incidentul apare la mai puțin de două săptămâni după atacul informatic care a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Cele două cazuri au însă natură și efecte foarte diferite: la Senat a fost raportată o tentativă de blocare a unui site public, în timp ce atacul asupra ANCPI a indisponibilizat servicii esențiale pentru tranzacțiile imobiliare.
Nu există, la momentul redactării, informații publice care să demonstreze că atacurile asupra Senatului și Cadastrului au fost executate de aceeași grupare sau că au făcut parte din aceeași operațiune.
Pe scurt: atacul asupra Senatului a produs dificultăți de acces, fără pierderi de date raportate. La Cadastru, sistemele necesare notarilor și proprietarilor au rămas indisponibile mai multe zile, blocând extrasele de carte funciară, vânzările și înscrierea ipotecilor.
Ce s-a întâmplat cu site-ul Senatului
Site-ul instituției a înregistrat luni probleme de funcționare după un atac de tip Distributed Denial of Service, cunoscut drept DDoS.
Un asemenea atac trimite simultan un volum foarte mare de solicitări către un server, cu scopul de a-l încetini sau de a-l face inaccesibil utilizatorilor obișnuiți. Nu înseamnă automat că hackerii au pătruns în bazele de date sau au sustras documente.
Potrivit surselor citate de Știripesurse.ro, sistemele de protecție au respins atacul, iar site-ul a continuat să funcționeze, deși cu dificultate. Incidentul ar fi fost revendicat sau atribuit unei grupări pro-ruse pe care România ar fi propus-o pentru includerea pe lista sancțiunilor Uniunii Europene. (Stiripesurse)
Secretariatul General al Senatului urmează să realizeze o verificare internă și să prezinte un raport Biroului Permanent. Conform informațiilor disponibile luni seara, integritatea datelor instituției nu ar fi fost afectată. (Stiripesurse)
DNSC nu fusese alertat imediat
Publicația citată a relatat că Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu fusese notificat până la momentul apariției primelor informații.
Acest detaliu nu înseamnă că atacul nu a existat, dar arată că evaluarea tehnică era încă într-o etapă preliminară. Atribuirea unei operațiuni unei grupări pro-ruse necesită, în mod normal, analizarea infrastructurii folosite, a revendicărilor, a tiparelor anterioare și a altor indicatori digitali.
Până la publicarea unui raport oficial, formularea prudentă rămâne: atac atribuit de surse unei grupări pro-ruse, nu atac confirmat direct de autorități ca fiind ordonat de statul rus.
📌 Analizǎ WoW Pulse
Două atacuri, două niveluri diferite de gravitate
Senatul: site încetinit printr-un presupus atac DDoS, fără date compromise raportate.
Cadastrul: sisteme informatice indisponibile, servicii blocate și efecte directe asupra vânzărilor de locuințe, creditelor și ipotecilor.
Termenul „atac cibernetic” poate descrie incidente foarte diferite. Impactul real se măsoară prin serviciile oprite, datele afectate și timpul necesar pentru revenirea la normal.
Atacul de la Cadastru a blocat tranzacții imobiliare
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a raportat începând din 14 iulie probleme grave ale infrastructurii informatice, prezentate inițial drept un „incident tehnic”. Ulterior, instituția a confirmat că se confruntă cu efectele unui atac cibernetic și cu cea mai amplă întrerupere din istoria sa recentă. (Digi24)
Printre sistemele afectate s-a aflat e-Terra, aplicația utilizată pentru operațiunile de cadastru și carte funciară. Indisponibilitatea platformei a împiedicat notarii să obțină documentele necesare pentru autentificarea unor vânzări, înscrierea ipotecilor și verificarea situației juridice a proprietăților.
Atacul a lovit astfel o infrastructură publică de care depind zilnic cetățenii, băncile, notarii și piața imobiliară.
ANCPI a anunțat că infrastructura este reinstalată și consolidată, iar serviciile vor fi reluate etapizat. Agenția a precizat că dispune de copii de siguranță în mai multe locații și a respins informațiile potrivit cărora întreaga bază tehnică și juridică ar fi fost distrusă. (Digi24)
Au fost șterse datele proprietarilor?
În spațiul public au apărut relatări potrivit cărora atacatorul ar fi copiat informații și ar fi șters părți ale bazelor de date după o presupusă tentativă de șantaj.
ANCPI a transmis însă că bazele tehnice și juridice nu au fost afectate în sensul pierderii definitive și că există copii de siguranță pentru restaurare. Afirmațiile despre ștergerea datelor nu au fost confirmate integral de instituție. (PC Gamer)
Rămâne importantă diferența dintre:
indisponibilitatea temporară a unei baze de date;
compromiterea confidențialității unor informații;
modificarea sau ștergerea definitivă a acestora.
Până la finalizarea investigației, nu poate fi stabilită public amploarea exactă a accesului obținut de atacator și nici dacă toate informațiile presupus copiate sunt autentice.
Cadastrul a produs efecte mai mari decât atacul asupra Senatului
Atacul DDoS asupra Senatului a vizat, potrivit informațiilor inițiale, disponibilitatea paginii publice. Utilizatorii au putut întâmpina întârzieri sau erori, dar activitatea legislativă și datele instituției nu ar fi fost compromise.
În cazul ANCPI, efectul a trecut rapid din mediul digital în economia reală. Fără extrase de carte funciară și operațiuni în e-Terra, unele contracte de vânzare nu au putut fi autentificate, iar înscrierea unor proprietăți și ipoteci a fost amânată.
Blocajul a apărut într-o perioadă sensibilă pentru cumpărătorii care încercau să finalizeze tranzacții înaintea modificării taxării unor locuințe. Presa economică a relatat că întârzierile puteau produce pierderi pentru cumpărători, vânzători și dezvoltatori. (Profit.ro)
Există o legătură între cele două atacuri?
Nu este confirmată nicio legătură.
Atacul asupra Senatului a fost descris drept DDoS și atribuit unei grupări pro-ruse de surse citate de presă. Atacul asupra ANCPI pare să fi implicat acces neautorizat în infrastructură și perturbarea unor sisteme operaționale, un tip de incident mai complex.
Nu există date publice care să arate că aceeași persoană, grupare sau infrastructură digitală a fost folosită în ambele cazuri.
Asocierea lor este relevantă doar pentru a evidenția presiunea tot mai mare asupra instituțiilor românești, nu pentru a susține existența unei campanii comune fără dovezi.
România, țintă repetată a atacurilor pro-ruse
România s-a mai confruntat cu valuri de atacuri DDoS asupra instituțiilor publice. În aprilie și mai 2022, gruparea pro-Kremlin Killnet a revendicat operațiuni care au afectat site-urile Guvernului, Ministerului Apărării, Poliției de Frontieră, CFR Călători, Poliției Române și unor aeroporturi.
În mai 2025, o altă grupare pro-rusă a revendicat atacuri asupra mai multor pagini ale instituțiilor românești, inclusiv în context electoral. (Digi24)
Șeful DNSC, Dan Cîmpean, avertiza în iulie 2026 că România se află sub presiunea constantă a unor grupări gestionate, încurajate sau orientate de actori legați de Federația Rusă. El a atras atenția că un atac cu volum redus poate produce pagube importante atunci când țintește o infrastructură esențială. (G4Media.ro)
Uniunea Europeană a adoptat pe 13 iulie sancțiuni împotriva a nouă persoane și patru entități considerate responsabile de atacuri cibernetice și activități destabilizatoare împotriva statelor membre și a partenerilor acestora. (Consilium)
Ce arată cele două incidente despre instituțiile României
Atacul asupra Senatului arată că paginile instituțiilor rămân ținte ușor de folosit pentru operațiuni cu efect de imagine. Chiar dacă nu sunt furate date, indisponibilitatea unui site public poate fi prezentată de atacatori drept o demonstrație de forță.
Cazul ANCPI arată riscul mai grav: atunci când este afectat un sistem folosit pentru servicii esențiale, problema nu mai rămâne pe un ecran. Cetățenii nu își pot vinde proprietățile, băncile nu pot înscrie ipoteci, iar notarii nu își pot desfășura activitatea normal.
Prioritatea autorităților nu este doar respingerea unui atac, ci menținerea serviciilor prin sisteme de rezervă, comunicarea rapidă cu publicul și restaurarea verificabilă a datelor.
La momentul redactării, Senatul nu publicase raportul tehnic complet privind incidentul de luni, iar ANCPI continua procesul de restaurare etapizată a serviciilor. Nu exista o confirmare oficială că cele două atacuri ar avea același autor.
Surse principale: Știripesurse.ro – informațiile despre atacul DDoS asupra Senatului din 27 iulie 2026; ANCPI și Digi Economic – comunicatele privind atacul și restaurarea infrastructurii Cadastrului; Consiliul Uniunii Europene și DNSC – contextul amenințărilor cibernetice asociate grupărilor pro-ruse.



