Cantități foarte mari de legume și fructe importate din Turcia ar fi fost reetichetate ca produse românești și vândute într-un mare lanț de supermarketuri din România, potrivit unei investigații ANAF realizate împreună cu Autoritatea Vamală Română. Cazul lovește direct în încrederea cumpărătorilor care aleg produse marcate drept locale și cred că susțin fermierii români.
Informația a fost publicată inițial de Profit.ro, care citează concluzii ale verificărilor ANAF și ale Autorității Vamale Române. Potrivit sursei, marfa ar fi fost importată de o firmă din Ilfov, deținută de oameni de afaceri turci, apoi livrată către un lanț mare de supermarketuri cu etichete care indicau România ca țară de origine. Informațiile au fost preluate și de HotNews și Antena 3 CNN.
Cum ar fi funcționat schema
Potrivit Profit.ro, verificările au pornit de la aspecte fiscale, dar au dus și la informații privind proveniența mărfurilor. Firma vizată ar fi importat legume și fructe din Turcia, le-ar fi schimbat etichetele pentru a părea produse în România și le-ar fi livrat mai departe către supermarket.
Societatea este autorizată în România ca cooperativă agricolă, statut care vine cu facilități fiscale, inclusiv scutire de impozit pe profit, potrivit aceleiași surse. Profit.ro mai notează că firma putea asigura cantități mari, inclusiv de ordinul zecilor de tone, tocmai pentru că marfa provenea din import.
Cât de sigur mai e coșul zilnic?
Întrebarea este inevitabilă. Pentru cumpărător, eticheta este contractul minim de încredere cu magazinul. Când pe raft scrie „România”, clientul crede că produsul vine dintr-o fermă locală, nu dintr-un transport extern reambalat administrativ.
Problema nu este doar de marketing. Originea produsului influențează prețul, alegerea cumpărătorului și concurența dintre producători. Produsele românești sunt adesea semnalate distinct în magazine, iar mulți clienți le aleg tocmai pentru a susține agricultura locală.
Fermierii români, loviți direct
Dacă suspiciunile se confirmă, fermierii români sunt printre cei mai afectați. Ei concurează nu doar cu importurile, ci și cu importuri prezentate ca produse locale. Asta poate distorsiona piața și poate submina eforturile producătorilor care respectă trasabilitatea și vând marfă real românească.
Pentru un producător local, eticheta „produs românesc” este un avantaj câștigat prin muncă, sezonalitate și costuri reale. Dacă acest avantaj este copiat fraudulos, piața devine nedreaptă.
Verificări într-un sector vulnerabil
Profit.ro notează că sectorul comerțului cu legume și fructe este urmărit constant de Vamă și de Direcția Antifraudă a ANAF. În aprilie, ANAF anunțase o acțiune comună cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA la operatori din Ilfov care comercializau produse alimentare perisabile din import, fiind identificate inclusiv probleme de trasabilitate și lipsa documentelor de proveniență pentru unele produse.
Acest context arată că problema nu ține doar de un raft sau de o etichetă, ci de controlul lanțului comercial: importator, depozit, documente, etichetare, livrare și vânzare finală.
Ce trebuie lămurit acum
Autoritățile trebuie să clarifice rapid câteva lucruri esențiale: ce cantități au fost implicate, ce produse au fost reetichetate, în ce perioadă s-a făcut vânzarea, ce magazine au primit marfa și cine a verificat trasabilitatea înainte ca produsele să ajungă la raft.
La fel de importantă este poziția lanțului de supermarketuri. Profit.ro precizează că știe numele retailerului și că a solicitat un punct de vedere companiei, urmând să îl publice dacă acesta va fi transmis.
Încrederea se pierde la raft
Scandalul lovește exact în locul în care românii sunt cei mai sensibili: mâncarea cumpărată zilnic. Când clientul plătește pentru „produs românesc”, el cumpără mai mult decât un fruct sau o legumă. Cumpără încredere, origine și promisiunea că banii lui sprijină economia locală.
Dacă eticheta nu mai spune adevărul, problema nu este doar fiscală. Este o ruptură între consumator, supermarket și producătorul real.
